Locurile de muncă de care trebuie să te ferești. Mii de oameni s-au îmbolnăvit, au intrat în depresie și, în cele mai extreme situații, și-au pierdut viața

Știm cu toții că locurile de muncă toxice pot să ne afecteze sănătatea fizică și mentală – în cea mai toxică formă a acestora, pot să ne ucidă, la propriu. Chiar dacă mediile de muncă au devenit, dacă ne referim la spațiile propriu-zise, mai sigure de-a lungul anilor din perspectiva accidentelor, experții în domeniu spun că impactul asupra sănătății când vine vorba despre condițiile sociale de muncă a rămas neschimbat.
Dintr-un articol publicat de Inc.com reiese faptul că un mediu de muncă ce se dovedește a fi toxic nu apare întâmplător. Potrivit articolului, unul dintre motivele principale care transformă un loc de muncă într-unul toxic sunt liderii nepotriviți.

Potrivit lui Deborah Ancona, profesor de leadership la MIT Sloan și fondator al MIT Leadership Center, liderii toxici, în pofida influenței lor negative, pot să nu fie detectați din cauza faptului că sunt atât de buni la a-și construi largi rețele de contacte pentru a se proteja.
„Se vorbește deseori despre liderii toxici și despre lucrurile grozave pe care ei le pot face. Oamenii sunt atrași de asta și văd în asta genul de lider pe care îl doresc. Mai târziu însă, prin interacțiunea cu el își dau seama de lucruri pe care nu le-au identificat la o primă privire”, a spus Ancona.

Iată câteva dintre semnele la care ar trebuit să fie atenți angajații sau șefii departamentelor de HR pentru a identifica liderii toxici:

1. Narcisismul: narcisiștii dau dovadă, de multe ori, de lipsă de empatie, își doresc să încalce regulile, sunt predispuși la manipulare pentru a se promova în defavoarea celorlalți.
2. Machiavelismul: Filosofoul italian Niccolo Machiavelii a scris în „Prințul” despre un personaj care a inspirat termenul machiavelic: acesta descrie un personaj perfid, care nu are un cod moral. Este o persoană care își dorește să domine, să dețină puterea.
3. Psihopatia: chiar dacă termenul poate să vă trimită cu gândul la ucigași în serie, realitatea este că aceștia de fapt s-ar putea plimba prin biroul vostru deghizați în pielea unor oameni încrezători, puternici și de succes.
„Te va alege, te va dezarma cu ale lui cuvinte și te va controla cu prezența lui. Te va încânta cu înțelepciunea și cu planurile sale” a spus Dr. Robert Hare, un psiholog criminalist care a studiat sute de profiluri de criminali de-a lungul carierei.

Ce faci odată ce ai identificat aceste caracteristici la liderul tău? „Dacă nu ai multă putere, nu are sens să pornești un război împotriva unui lider toxic fiindcă probabil vei pierde”, spune Ancona. Atitudinea corectă este, mai degrabă, să te ascunzi și să păstrezi distanța. Dacă îți poți exercita totuși influența, Ancona oferă două variante de abordare a problemei: indirect și direct. Gestionarea problemei în mod indirect înseamnă să îți anunți oamenii de HR în legătura cu problema respectivă, să formezi alianțe pentru a-ți alerta liderii seniori sau „să lucrezi în scopul unei evaluări de leadership și unui program de dezvoltare în organizație”. Abordarea directă pentru gestionarea problemei, deși este păstrată ca o ultimă măsură, este mai strategică și mai puternică: renunțarea la oamenii toxici din organizație și mutarea lor în alte departamente sau pe alte proiecte.

„Nu vorbim neapărat de o concediere în masă – ci parte a unei conversații care spune – este acest job potrivit pentru tine?”