Kind reminder pentru guvern: în mai puțin de un an, toată Europa va fi cu ochii pe noi

Prin urmare, dacă vorbim de un moment ce vine din 14 în 14 ani, poate ar fi indicat să profităm la maximum de el. Nu zic că vom lua locul Germaniei sau pe cel al Franței, dar gradul de influență al României, care nu e foarte mare în prezent, ar putea ajunge la un nivel cu care să nu ne fie rușine.

Apropo de gradul de influență: România a ajuns pe locul 16 din 28 în clasamentul statelor după numărul de funcții de conducere în Comisia Europeană. Avem doi directori adjuncți, dar niciun director general. Grecia are doi și doi, Bulgaria trei și unul. Mai exact, Mihail Dumitru ocupă funcția de director general adjunct la DG AGRI (Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene), iar Mihnea Ioan Motoc este șef adjunct la EPSC — Centrul European de Strategie Politică. Din punctul de vedere al numărului de cetățeni, în caz că pe la Palatul Victoria s-a uitat asta, România ocupă locul șapte.

V-ați putea întreba, firesc, cum am ajuns într-o astfel de situație; răspunsul are de-a face, zic eu, cu lipsa de eficiență a diplomației românești. Un studiu publicat în 2016 de Transparency International arăta că peste 37.000 de lobby-iști activează pe lângă instituțiile europene – mi-ar plăcea să știu câți dintre aceștia au plecat de pe Otopeni.

Există și niște semne bune: avem deja un site care funcționează și care amintește evenimentele majore din perioada ianuarie-iunie 2019, așa cum ar fi ieșirea Marii Britanii sau trasarea bugetului pentru exercițiul financiar 2021-2027.

Să rămânem un pic la tema bugetului: sunt tot mai multe voci în cadrul instituțiilor europene care cer micșorarea sumelor alocate fondurilor de coeziune și a celor destinate agriculturii. Ambele sunt extrem de sensibile pentru România, care stă prost la aceste capitole. Suntem în urma statelor din vest în ceea ce privește infrastructura și nu exploatăm în mod corespunzător potențialul agricol existent. Nu știu în ce măsură ne-am pregătit pentru negocieri în această privință, dar sper să avem mai multe argumente decât cele existente pe site-ul de care aminteam mai sus.

Un alt semn de întrebare în ceea ce privește bugetul Uniunii Europene este cel legat de sumele care veneau de la britanici. Ieșirea acestora va aduce un minus anual de aproximativ 17 miliarde de euro, echivalentul contribuțiilor aduse în același interval de cele 12 state care au devenit membre în perioada 2004-2007. Vor dispărea, desigur, și sumele cuvenite britanicilor, dar este de așteptat să vedem o rearanjare în ceea ce privește distribuția banilor către cele 27 de state rămase.

Avem ocazia, măcar la nivel de imagine, să punctăm în câteva domenii cheie; am putea să avem și ceva beneficii financiare. Avem ocazia de a mai câștiga ceva influență prin instituțiile europene, iar asta e ceva ce ar trebui să ne preocupe în mod special. Nu în ultimul rând, cele șase luni de președinție vor fi un bun prilej de a mai spăla imaginea pe care ne-am construit-o cu mare ambiție în ultimul an și ceva. Sunt lucruri ce pot fi realizate, dar ca să duci ceva la bun sfârșit trebuie să știi ce ai de făcut.

Dar ce mă deranjează pe mine, în mod special, este lipsa de informare a publicului larg. Românii sunt printre primii în ceea ce privește gradul de apreciere față de Uniunea Europeană, cu un scor de 83% (potrivit unui studiu publicat în 2017 de Comisia Europeană); mai mult, aspectul pe care cei mai mulți îl apreciază este nivelul de trai al cetățenilor europeni. Câți dintre români înțeleg însă importanța momentului 1 ianuarie 2019? Sau, mai bine spus, câți dintre români știu la ce se referă întrebarea anterioară?

Cei care se află la conducerea statului ar trebui să profite de oportunitate și să încerce să ducă și mai sus sentimentul proeuropean din rândul oamenilor. Ar trebui să popularizeze tot ceea ce este bun în Uniune și să facă tot posibilul să demonstreze că și România are un cuvânt de spus.

Un singur exemplu: atunci când Cipru se afla ”la cârmă“, aeroporturile de pe micul stat insular te întâmpinau cu semne pe care scria ”Bine ați venit în Cipru, deținătoarea președinției Consiliului Uniunii Europene“. Nu e mare filosofie, dar cred că mândria ciprioților ajunsese pe undeva pe la tavan; zic că n-ar strica nici pe la noi.