Cum își încurajează o țară europeană cetățenii să-și întemeieze familii: alocații pentru toți copiii și medicamente gratuite pentru vulnerabili. Iar pentru primul apartament statul asigură o dobândă de 2%

Totul a început cu programul „Familie 500 plus”, o carte câștigătoare în alegerile din 2015. Se numea 500 plus pentru că oferea 500 de zloți (110 euro) pe lună fiecărei familii pentru cel de-al doilea copil și următorii. 

Creșterea alocației pentru copii, pentru toți copiii, de la 500 de zloți pe lună la 800 de zloți, medicamente gratuite pentru cei mici, pentru adolescenți și bătrâni și credite sigure pentru locuințe cu dobândă prietenoasă la plata căreia contribuie și statul sunt măsuri prin care Polonia speră să încurajeze formarea de familii cu copii. Sunt bani mulți care se duc spre milioane de oameni. Se ridică rezultatele la nivelul  costurilor?

Totul a început cu programul „Familie 500 plus”, o carte câștigătoare în alegerile din 2015. Se numea 500 plus pentru că oferea 500 de zloți (110 euro) pe lună fiecărei familii pentru cel de-al doilea copil și următorii. Cele mai sărace familii primeau bani și pentru primul copil, iar în 2019 programul a fost extins pentru a acoperi și primul copil indiferent de venituri. Astfel, s-a deschis calea pentru „Familie 800 plus”, care va fi lansat anul viitor, după alegerile care au avut loc în această toamnă. Deși a  fost descris ca un program populist, un vehicul de atragere a alegătorilor pentru partidul Lege și Justiție (PiS), programul a fost bine primit de populație și de aceea a ridicat ștacheta pentru toate partidele politice.

„Familie 800 plus” va oferi familiilor câte 800 de zloți (180 euro) pe lună pentru fiecare copil. Nu se ține cont de câți membri are familia, de ce venituri au părinții și pe ce sunt cheltuiți banii. Pot fi cheltuiți pentru școală, pentru mâncare, jucării sau călătorii. „800 plus” este urmașul direct al „500 plus”, reprezentând prima actualizare a celebrului și deja veteranului program lansat în 2016. „Familie 500 plus” a fost extrem de popular deoarece a fost considerat un instrument de combatere a sărăciei în rândul copiilor. Însă nu acesta a fost scopul principal. PiS a pus familia pe primul loc în programele sale guvernamentale, iar primul obiectiv al „500 plus” a fost creșterea ratei nașterilor.

Un astfel de rezultat încă se lasă așteptat, după cum a recunoscut în 2020 chiar guvernul. Încurajarea nașterilor, o măsură menită să contribuie la rezolvarea celei mai grave probleme cu care se confruntă națiunile est-europene, declinul demografic, s-a dovedit ceva dificil, dacă nu imposibil, nu doar în Polonia, ci și în celelalte țări din regiune. Ungaria, unde ca și în Polonia guvernul pune accent pe formarea familiilor și pe stimularea creșterii numărului de copii poate mai mult decât Varșovia, a eșuat.

Tendințele demografice, date, printre altele, de nivelul de trai, de schimbările din societate și cultură și de decalajele dintre Est și Vest, sunt greu de contrazis. În cazul Poloniei, datele oficiale arată că numărul nașterilor a crescut după introducerea „500 plus” în primăvara anului 2016, dar apoi a scăzut înapoi la nivelul de dinainte de lansarea programului, scrie Notes from Poland. Specialiștii spun că de vină pot fi condițiile demografice preexistente. Iar concluzii într-o chestiune atât de dificilă și complicată precum amorsarea bombei demografice nu pot fi trase într-o periodă atât de scurtă de timp.

Pe de altă parte, în perioada 2016-2017 Polonia a trecut printr-un episod de boom economic care-i făcea pe ziariștii de la The New York Times să se întrebe dacă nu cumva această națiune va deveni următorul motor economic al Europei, așa cum China sau India sunt pentru economia Asiei. Atunci, afacerile poloneze erau în plină expansiune internațională. Apoi au urmat o serie de crize și incertitudini economice internaționale, printre care o încetinire sincronizată a economiilor mari și colapsul din pandemia de Covid-19.

Impulsului dat nașterilor de „500 plus” i-a urmat o scădere care a făcut ca în octombrie 2019 deficitul demografic al Poloniei (diferența dintre rata deceselor și cea a nașterilor) să ajungă la cel mai ridicat nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial.  Totuși, programul continuă. După exinderea sa, acesta costă 42 de miliarde de zloți (9,3 miliarde euro) pe an. A fost criticat că a încurajat 100.000 de femei să iasă de pe piața muncii și că nu rezolvă problema inegalităților în distribuirea veniturilor. Dar mai presus de toate a fost creditat cu o contribuție semnificativă la scăderea numărului de familii care trăiesc în sărăcie. Este un program introdus la timp pentru a amortiza impactul pe care l-a avut valul de inflație record asupra puterii de cumpărare a gospodăriilor. Dar la o inflație de peste 18%, valoarea reală a alocației de 500 de zloți a scăzut sub 350 de zloți. De aceea,  guvernul PiS a hotărât adaptarea „500 plus” la vremurile actuale, adică transformarea lui în „800 plus”. Și costurile cresc, de la 40 de miliarde de zloți pe an la 62-66 de miliarde de zloți, arată experții. La acestea se adaugă cheltuielile cu un program cu totul nou, aplicabil începând cu anul viitor: medicamente gratuite pentru tinerii cu vârste de până la 18 ani ani și pentru persoanele de peste 65 de ani. Nu este o promisiune, ci o lege semnată de președinte.

Și acest program este extinderea unuia mai vechi, care asigura medicamente gratuite pentru vârstnicii de peste 75 de ani. Versiunea nouă asigură accesul gratuit la medicamente pentru 16 milioane de polonezi, potrivit datelor guvernului. Și acest program este criticat, spunându-se că pune presiuni și mai mari pe cei care muncesc și pe antreprenori. Cei care l-au gândit asigură însă că prin accesul gratuit la medicamente cetățenii vor rămâne cu mai mulți bani în buzunar. Extinderea programului este posibilă datorită managementului mai eficient al finanțelor publice și prin lupta în forță contra mafiei TVA. Are Polonia resursele necesare pentru a acoperi astfel de cheltuieli, mai ales acum când economia nu o duce deloc bine, așa cum este cazul majorității economiilor europene, și când inflația face surprize neplăcute? Cheltuielilor sociale li se adaugă și miliardele de euro investite în modernizarea și înzestrarea armatei cu cele mai moderne și puternice arme. Deficitul bugetar va crește, iar guvernul o știe. În actualizarea proiectului de buget pentru 2024 este prevăzut un deficit de 4,5% din PIB, peste cel de 3,4% prognozat în aprilie. Proiectul menționează venituri bugetare de 683,5 miliarde zloți (135 miliarde euro), la un deficit de 164,7 miliarde zloți, arată Deutsche Welle. Datoria va crește, cu siguranță. Nevoia de împrumut pentru 2024 este proiectată la 225,4 miliarde euro, sau 6% din PIB, cu 55% peste nivelul de anul acesta. Analiștii spun că Polonia va trebui să se orienteze căre piețele internaționale de finanțare. Însă Polonia poate produce surprize în ceea ce privește bugetul. Deficitul din 2022 a fost cu aproape 60% mai mic decât cel prevăzut, în pofida efectelor de lungă durată ale pandemiei, ale războiului pornit de Rusia contra Ucrainei și a primirii a milioane de refugiați ucraineni. Anul acesta va fi mai greu deoarece guvernul a redus la zero TVA la alimentele de bază și a diminuat taxa pentru combustibil, gaze, încălzire, electricitate și altele pentru a apăra gospodăriile și afacerile de șocul inflației și al crizei energiei. Performanța bugetară din 2022 reflectă eforturile guvernului de a îmbunătăți colectarea taxelor. Veniturile din TVA au fost cu aproape 7% mai mari decât în anul anterior. Iar taxele pe profiturile companiilor au fost cu 34% mai mari. Datele Comisiei Europene arată că Polonia are experiență și se descurcă bine cu eficientizarea colectării taxelor. În perioada 2016-2020 a ocupat locul doi în UE la îmbunătățirea colectării TVA. În 2020, „decalajul TVA“ al Poloniei – un indicator al diferenței dintre veniturile așteptate din Taxa pe Valoarea Adăugată și cele colectate efectiv – a fost de 11,3%, a constatat Comisia. Nivelul a fost cu 9,1 puncte procentuale mai mic decât în 2016. Doar Letonia, cu 10,8 puncte procentuale, a avut un succes mai mare. CE a evidențiat implementarea standardelor internaționale SAF-T privind schimbul electronic de date și „introducerea altor măsuri care vizează frauda și evaziunea“.

Programul asigură o dobândă de 2% timp de zece ani la credite imobiliare pentru anumite persoane, cum ar fi tineri polonezi sau femei poloneze cu probleme din cauza cărora nu ar primi împrumuturi de la băncile comerciale. În acești zece ani, diferența dintre dobânda de 2% și cea a pieței este plătită de stat. După trecerea perioadei, cumpărătorul plătește dobânda la nivelul pieței. Valoarea creditului diferă în funcție de cumpărător. O persoană poate obține un împrumut de până la 500.000 de zloți (112.000 euro). În cazul unui cuplu căsătorit sau al părinților cu copii, creditul poate ajunge la 600.000 de zloți (134.000 euro). Ratele plătite la bancă pot fi cu 1.000-2.000 de zloți mai mici decât cele standard. În octombrie, valoarea totală a fondurilor acordate prin „Credit sigur 2%” ajunsese deja la șapte miliarde de zloți (1,56 miliarde euro), de două ori mai mult decât era prevăzut pentru finalul acestui an. În fiecare săptămână sunt semnate contracte de peste un milliard de zloți. Polonia a mai avut programe de subvenționare a achizițiilor de locuințe, precum „Apartamente pentru tine“, „Familia pe cont propriu“ sau „Credit fără să plătești“, însă niciunul nu a fost atât de popular cum este „Credit sigur 2%”. Specialiștii spun că acesta înjumătățește calea până la o locuință.

„Credit sigur 2%”, cel mai popular program guvernamental de achiziții de locuințe din istoria Poloniei moderne

Pandemia, criza de energie, creșterea dobânzilor, cea mai acută criză a costului vieții de decenii, dar și programele sociale își pun amprenta asupra piețelor imobiliare din Europa de Est, însă în mod diferit, în funcție de specificul și problemele fiecărei țări. În Polonia, piața imobiliară este ținută în mișcare de programele guvernamentale de credite pentru locuințe.

După luni de secetă pe piața creditelor imobiliare, rezultat al creșterii dobânzilor, numărul de cereri a început să crească odată cu lansarea „Credit sigur 2%”, în iulie. Programul guvernamental de subvenționare a achiziționării primei locuințe a creat  febră pe piață. Ministerul dezvoltării a anunțat că peste 47.600 de cereri au fost făcute doar în primele zece săptămâni de la lansarea „Credit sigur 2%”.  Astfel, numărul de posibili cumpărători a crescut cu peste 200% față de anul trecut.