Isărescu vede posibilă o nouă reducere a dobânzii-cheie, în funcție de intrările de capital

“Dacă vă uitați la noua proiecție de inflație s-ar putea să mai fie (loc de reducere). Dar noi am avut și avem rețineri, probabil că vă amintiți că noi am spus la începutul anului că 3,5% este un nivel pe care ne simțeam confortabili. A intervenit această evoluție mult mai avantajoasă, semnificativ mai avantajoasă a inflației pe plan intern, categoric și datorită unor influențe externe, în Europa mișcarea prețurilor este deja definită ca o inflație scăzută și de durată. În plus, avem un mediu internațional cu particularități. Este categoric ceva deosebit față de ce am gândit la începutul anului. Știți că după criza din Turcia au fost ieșiri de capitaluri, uitați că suntem la jumătatea anului, realitatea crizei ucrainene este până acum alta, nu suntem siguri pe ea, mai degrabă incertitudine decât certitudine, a la longue, ca să spun așa, dar pe termen scurt, am asistat la intrări destul de importante de capitaluri și presiuni de apreciere a cursului”, a explicat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Consiliul de Administrație (CA) al BNR a decis luni să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25% pe an. Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 30 septembrie.

Totodată, BNR a redus din nou prognoza de inflație, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an și de la 3,3% la 3% pentru 2015, și a anunțat prognoze privind rata medie a inflației de 1,4% în acest an și 2,4% anul viitor

Isărescu a arătat că BNR nu poate estima dacă intrările de capital vor continua, dar a realizat că poziția de 3,5% nu a mai fost atât de confortabilă.

“Să vedem cum merg lucrurile. Cu alte cuvinte, un răspuns scurt ar suna cam așa: s-ar putea să mai fie loc, dar de data aceasta suntem obigați luăm decizii, după experiența ultimelor luni, luând în considerare într-o măsură mai mare mediul extern”, a adăugat guvernatorul BNR.

Oficialul BNR a arătat că nici decizia de reducere a dobânzii de la 3,5% la 3,25% nu a fost luată ușor, unul dintre principalelel motive fiind o potențială reacție, cum s-a mai văzut din partea băncilor, de a coborî în primul rând dobânzile la partea de economisire, adică dobânzile la depozite.

“Eu nu mă așteptam să avem asemenea intrări de capital după Ucraina. Probabil că n-am dovedit sufiecientă înțelepciune, că se mai întâmplă și minuni din astea, să ai necazuri prin apropiere, pe lângă graniță și să te pomenești cu fluxui de capital. Uitați-vă la cât au crescut rezervele noastre, nu cele brute, indicatorul net, adică rezerve minus obligații. Rezerva netă a BNR a crescut, dacă nu mă înșel, cu vreo două milliarde de euro. Rezerva netă, că dacă vă uitați la cea brută e ca și cum v-ați înșela singuri (…) Nu știu de unde vin. Când intră în conturi nu scrie pe ei, ban rusesc, ban… dar au fost legate, probabil că sunt capitaluri migratoare care au plecat și de acolo”, a punctat Isărescu.

El a adăugat că intrările de capital au început în februarie – martie și au fost consistente până spre luna iulie.

“Să vedem ce o fi acum”, a conchis guvernatorul BNR.