Isărescu: Nu cred într-o țintă de aderare la euro fără o foaie de parcurs din momentul acesta

“Nu cred într-un interval țintă fără o foaie parcurs din momentul acesta. Nu este 2019, atunci care este, dacă nu ai foaie de parcurs? Mai dăm cu banul și mai spun eu că este 2021 sau 2022? În acest moment, orice schimbare a țintei este neserioasă fără o foaie de parcurs. Nu cred că este cazul pentru o dezbatere pe data de 1 ianuarie 2019. Vrem toți în Europa, dar știm unde ne ducem? Unde ne ducem este în proces de transformare! Unde te duci?”, a răspuns vineri Isărescu, fiind întrebat ce crede despre faptul că Guvernul a menținut data țintă de aderare pentru 1 ianuarie 2019 în Programul de convergență transmis Comisiei Europene, deși BNR a exprimat o poziție mai degrabă împotriva acestui termen.

El a menționat că aderarea la zona euro reprezintă un proiect complex, care nu se rezumă numai la țintă, și a apreciat că “este chiar periculos să discutăm doar depre țintă”.

“Primul pas este seriozitatea. Suntem serioși cu proiectul ăsta sau am terminat alte subiecte de dispută superficială și hai să mai creăm unul, că BNR zice într-un fel și Guvernul în altul? Eu cred că suntem pe aceeași linie. Multe probleme sunt, însă, la nivelul Guvernului, care ar trebui să treacă la capitolul priorități foarte multe chestiuni pe care, probabil că din considerente politice interne, nu le au acolo. Nu văd o discuție serioasă despre proiectul euro dacă vom avea alte priorități”, a mai spus Isărescu.

Guvernatorul a punctat că poziția băncii centrale a fost exprimată în scris și că aceasta este mai nuanțată, subliniind valențele pozitive ale unei ținte ambițioase, dar și pericolele ca, odată cu trecerea timpului, dacă nu se fac pași concreți, prin pierderea credibilității, ținta “să facă mai mult rău decât bine”.

“Cred că suntem la frontiera acestui moment. Așteptăm să discutăm cu Guvernul, cu Parlamentul, cu Președinția. Punctul de vedere al BNR a fost expus și este mai nuanțat decât a spune că este o divergență”, a explicat șeful băncii centrale.

El a spus că este nevoie de o dezbatere publică, puncâtnd că există un deficit de analiză, respectiv tratarea “mai ușuratică” a acestei probleme.

“Nu este o problemă ușoară, este un program de țară, greu, dificil, are “n” componente. Nu cred că discuțiile astea trebuie ținute în secret, este vorba de o dezbatere publică. (…) În momentul în care vom ști ce avem de făcut noi (BNR – n.r.), Guvernul, Parlametul, modificări de legi, pentru că ai nevoie de modificări de legi importante pentru trecerea la euro, cu calendarul, cu realismul fiecărei măsuri, abia atunci vom ști cam care este termenul realist”, a adăugat guvernatorul.

Isărescu a punctat că un termen ambițios are valențe pozitive dacă mobilizează societatea într-o anumită direcție, dacă este un catalizator al reformelor și o ancoră pentru politici coerente.

Întrebat dacă BNR ar putea grăbi calendarul de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii ținute de bănci la banca centrală pentru a ajunge la nivelul european de 2%, în condițiile în care s-ar menține totuși calendarul de aderare și având în vedere intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) cu cel puțin doi ani înainte, guvernatorul a spus că măsura trebuie să fie sustenabilă și nu trebuie accelerată forțat.

“Noi nu putem să riscăm să accelerăm ceva ce nu este sustenabil. Dacă condițiile sunt propice, putem să procedăm odată și la o reducere cu 4 puncte a rezervelor. Dacă vă uitați în trecutul nostru, am făcut mișcări din astea mai accentuate, dar determinantul deciziilor noastre este legat de sustenabilitatea măsurii. Măsura trebuie să fie funcdamentată, să nu creeze mai multe probleme decât beneficii. Graba strică treaba și nu vom face acest lucru, în mod categoric”, a conchis guvernatorul.