Isărescu: Acționarii băncilor cu capital grecesc nu au interes să-și retragă investițiile

“Am avut o colaborare excepțională, exemplară cu acționarii băncilor românești cu capital grecesc și cu Direcția de Supraveghere a Băncii Greciei. De câte ori le-am spus că este nevoie de capital au fost cei care au reacționat cel mai rapid, comparat cu acționari din alte țări. Acest lucru este remarcabil. Ce credeți că i-ar putea apuca pe acești acționari care au făcut asemenea investiții, au plasat asemenea sume de de bani ca dintr-odată să-și piardă dreptul de vot? În momentul în care chiar dacă nu contribuie la sprijinirea băncilor românești cu capital străin intră în vizorul Direcției de Supraveghere, apăi dacă-și mai retrag și capitalul”, a declarat Isărescu miercuri la briefingul după ședința Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară.

El a punctat că aceștia își vor retrage probabil în primul rând liniile de finanțare, însă retragerea capitalului este aproape imposibilă, în opinia guvernatorului, și este precedată de pierderea capacității de vot.

“Nu cred că se va ajunge acolo pentru că este un comportament nesustenabil din punctul de vedere al interesului lor”, a întărit Isărescu.

Șeful BNR a adăugat că banca centrală monitorizează în permanență evoluțiile internaționale și interne, fiind pregătită să utilizeze diferitele instrumente de care dispune pentru a menține stabilitatea financiară din România și a evita încă de la începuturi “orice fenomen de panică bancară, care în esență este un fenomen irațional”.

“Banca Națională are toate instrumentele deschise, nu avem un instrument sau altul pe care nu putem să-l folosim”, a adăugat guvernatorul.

El a menționat în acest sens că rezervele minime obligatorii constituie un bazin mare de lichiditate, nivelul rezervelor în valută, de 14%, reprezentând “câteva” miliarde de euro.

“Nu există potențial de retragere de asemenea lichiditate. De asemenea, rezervele minime pentru pasivele în lei reprezintă câteva miliarde bune de lei, care se găsesc sub formă lichidă, iar băncile nu trebuie să apeleze la altceva. În afară de scopul monetar, în subsidiar rezerva minimă obligatorie are și un rol prudențial, de a avea lichiditate pentru situații deosebite”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a amintit că, în caz de necesitate, BNR poate fi împrumutător de ultimă instanță, nu numai prin operațiuni repo, dar și prin credit special, asigurând astfel lichiditatea necesară unei bune funcționări a piețelor, funcție pe care nu o au toate băncile centrale.

“Trebuie să recunosc că emoția este un sentiment firesc și nu-l putem combate numai cu vorbe, îl combatem și cu fapte. În astfel de situații precum cea din Grecia este natural să apară și reacții emoționale și, uneori, suprareacții. E de înțeles că noi sperăm ca raționalul și înțelepciunea să prevaleze și în aceste cazuri, pentru ca deciziile să fie cât mai bune, în special pentru deponenți”, a comentat șeful băncii centrale.