Între cinematografe, Netflix și piraterie: la ce filme s-au uitat românii anul trecut

România este considerată o piață în curs de dezvoltare, nicidecum una matură precum cele din Franța sau Marea Britanie, dar nici ca și cele vecine din Polonia sau Ungaria, care sunt considerate piețe semimature, iar numărul de vizite la cinema dovedește asta (1,5 bilete per capita față de 0,7 bilete de om în România). Totuși românii sunt amatori de filme și mersul la cinema devine din ce în ce mai popular.

2017 a fost un an de creștere pentru industria cinematografică europeană și cea românească. Dovadă și că deși la nivelul Uniunii Europene numărul de bilete de cinema vândute a scăzut ușor (0,6%), membrilor UNIC (Uniunea Internațională a Cinematografelor la nivel european – 34 de membri) au avut mai multe vizite în sălile de cinema: 1,3 miliarde, ceea ce înseamnă un plus de 2,1%.

Industria cinematografică și-a continuat evoluția bună în regiunea Europei Centrale și de Est. În Polonia a fost înregistrat un alt an record (+10,8% la box office și +8,7% la numărul de vizite). |n Slovacia, numărul de vizite în cinema a crescut cu 1 milion, dar și România s-a bucurat de un avans de 14% la box-office și 11,3% la numărul de vizite. Per total, numărul de bilete per capita vândute în Europa rămâne la 1,6, la fel ca în 2016, iar francezii și irlandezii rămân în continuare cei mai cinefili, cu 3,3 bilete per capita an de an.

2017 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru industria cinematografică din Franța, în ciuda faptului că numărul de vizite la cinema a scăzut cu 1,8%, datorită filmelor locale Raid Dingue și Valérian and the City of a Thousand Planets, ambele filme aflându-se în top 5 filme din țară, în funcție de numărul de spectatori. De asemenea, Rusia a devenit pentru prima dată țara cu cel mai mare număr de bilete vândute din cadrul UNIC, cu 200 de milioane de vizite la cinema. Pe plan local, anul trecut filmele au încasat la box-office 275,4 milioane de lei, un avans de 14% față de 2016. De asemenea, numărul vizitelor la cinema a crescut cu 11,3%, la 13 milioane sau 0,7 bilete per capita.

Cum este de așteptat, Hollywoodul domină industria cinematografică la nivel global (peste 60% cotă de piață), dar și filmele europene devin mai atrăgătoare pentru spectatori. |n Turcia (56,7%), Franța (37,4%) și Finlanda (28%) au fost înregistrate cele mai mari cote de piață pentru filmele naționale.

În 2016, pe piața românească s-au lansat 228 de filme, dintre care puțin peste 50% au fost americane, 30% europene, 10,9% românești și restul de 7,9% din alte țări. Din păcate pentru industria cinematografică locală, cota filmelor naționale în cinematografe este de doar 1,7%, potrivit Consiliului Național al Cinematografiei (CNC).

Filmele Star Wars: The Last Jedi și The Fate of the Furious au fost filmele care au înregistrat cele mai multe vizite în Europa. Star Wars a obținut primul loc în șapte țări membre ale UNIC, iar filmul de acțiune cu mașini a fost numărul unu în șase țări. |n Finlanda, Germania, Lituania, Polonia, Slovacia și Turcia filmul care a ocupat primul loc în topul numărului de vizite a fost unul național; în rest, producțiile de la Hollywood și-au adjudecat locul fruntaș în atragerea spectatorilor.

Cel mai vizionat film în cinematografele din România a fost The Fate of the Furious (cunoscut drept Fast and Furious 8), care a avut peste 366.000 de spectatori doar în weekendul de lansare. Filmul a fost distribuit de Ro Image 2000, una dintre cele mai vechi firme de distribuție și locul doi pe plan local în funcție de cota de piață. Pe locul doi și trei, în funcție de numărul de spectatori, au fost Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tales, urmat de Star Wars: The Last Jedi, ambele distribuite de Forum Film România.

În România există cinci distribuitori de film care reprezintă la nivel local, și pe bază de exclusivitate, marile studiouri cinematografice de la Hollywood, care constituie și cea mai mare parte din piață; însă există și distribuitori specializați pe producții naționale, producții europene sau sunt distribuitori specializați pe filme de festival. Această structură este cam aceeași oriunde în lume.

Pe plan local, compania cu cea mai mare cifră de afaceri cu codul CAEN 5913 (activități de distribuție a filmelor cinematografice, video și a programelor de televiziune) este HBO România, cu venituri de peste 112 milioane de lei și cu un profit net de peste 3,5 milioane de lei în 2016. Următoarea în top este Vertical Entertainment, cel mai mare distribuitor pentru piața de cinema. Compania a trecut printr-un proces de rebranding în 2017 (renunțând la denumirea de Freeman Entertainment în favoarea Vertical Entertainment), iar anul trecut  a fost liderul segmentului distribuție de film de pe plan local, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei și cu un profit net de aproape 2 milioane de lei. ”Din box-office-ul total de anul trecut, Vertical Entertainment a avut încasări în valoare de aproximativ 79 de milioane de lei, ceea ce după calculele noastre ne poziționează ca liderul pieței de distribuție, pentru al doilea an consecutiv“, spune Raluca Moroianu, head of marketing and communication la Vertical Entertainment.

În 2017, compania a lansat 44 de filme, iar cel mai vizionat a fost Justice League, cu peste 265.000 de spectatori, generând un box-office de peste 5,8 milioane de lei. Vertical Entertainement distribuie filmele studiourilor Warner Bros. Pictures, Lionsgate sau Amblin.

Forum Film România a fost înființat în 2010, când a preluat distribuția în cinematografe, la nivel local, a peliculelor realizate de studiourile Disney, devenind distribuitor exclusiv în România al tuturor filmelor acestei case de producție. |n plus, Forum Film România distribuie producțiile Lucasfilm, alături de o parte importantă a filmelor Marvel (francize precum Avengers, Captain America sau Iron Man), dar și ale unor studiouri precum MGM sau FilmNation.

Distribuitorul de filme este parte a grupului Cineworld, activ pe diverse segmente ale pieței cinematografice, inclusiv operarea de cinematografe și distribuția de filme.

În 2017, Forum Film România a adus în cinematografe 13 titluri, dintre care trei sunt în top cinci al lansărilor anului trecut, conform cinemagia.ro. Cele mai vizionate trei producții distribuite de Forum Film România au fost: Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tales, Star Wars: The Last Jedi și Thor: Ragnarok. Forum Film România a avut o cifră de afaceri de 19,6 milioane de lei și un profit net de doar 14.000 de lei în 2016, potrivit datelor Ministerului de Finanțe.

Tot anul trecut, Ro Image 2000 a distribuit în cinematografele din România 42 de filme, printre care în exclusivitate filmele studiourilor Paramount și Universal. Conform cinemagia.ro, Ro Image 2000 este al doilea distribuitor din țară, după cota de piață (26,35%), potrivit datelor CNC pe 2016. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3,3 milioane de lei în 2017, ceea ce înseamnă un plus de de 22% față de 2016.

Alți doi mari distribuitori sunt Odeon Cineplex și Intercomfilm Distribution, cu venituri de 14 milioane de lei, respectiv 1 milion de lei în 2016.

Piața de film din România a crescut foarte mult datorită apariției mai multor centre comerciale în țară care vin la pachet cu o sală de cinema. Operatorul de cinematografe Cinema City, parte din Cineworld Group, al doilea mare lanț de cinematografe din Europa, și-a început activitatea pe plan local în 2007, iar acum este cel mai mare operator din țară. Compania domină piața și operează 25 de multiplexuri din 18 orașe, cu 231 de săli și peste 41.000 de locuri. |n rețea, anul trecut au fost lansate 190 de filme.

Cinema City a avut o cifră de afaceri de peste 233 de milioane de lei în 2016 și un profit net de 36 de milioane de lei. Acesta e urmat, la mare distanță, de Movieplex Cinema, cu încasări de 17 milioane de lei în 2016 și un profit de 1,7 milioane de lei.
”Investițiile Cinema City au contribuit la relansarea pieței de cinema din România, care a trecut prin momente dificile, după închiderea multor cinematografe, majoritatea din rețeaua de stat, mai ales în orașele mai mici“, spune Ioana Ionescu, marketing manager la Cinema City România. Ea precizează că numărul de bilete vândute în Cinema City este tot mai mare de la an la an; pieța a crescut de peste patru ori în zece ani, de la 3 milioane de bilete în 2007 la peste 13 milioane de bilete în 2016. ”|n ultimii trei ani, investițiile totale ale Cinema City, alături de dezvoltatorii centrelor comerciale, au atins un total de aproximativ 55 de milioane de euro“, adaugă Ioana Ionescu.

Mirela Matei, publicity coordinator la Ro Image 2000, susține că odată cu extinderea rețelelor de cinematografe a crescut și numărul spectatorilor plătitori de bilete. ”Sunt multe primării care au preluat săli de la rețeaua România Film, le-au modernizat și dotat cu aparatură digitală. Acestea sunt în orașe unde nu vor fi malluri cu cinematograf niciodată, așa că inițiativa este extraordinară, și dă rezultate foarte bune“, spune ea. Adaugă și că în România s-au lansat și distribuitori de filme independente și din zona de artă și festivaluri, ”deci s-a diversificat și oferta de filme pe piață. Existând mai multe ecrane, este loc și pentru circa 200 de premiere pe an“.

Transilvania Film, companie de distribuție de film independent, este un exemplu în acest sens, iar în 2016 a depășit borna de venituri de 1 milion de lei. ”Frecvența cu care merg la film spectatorii a crescut semnificativ începând din 2007. Desigur, mai este loc de creștere pentru a ajunge la nivelul piețelor mature din punct de vedere cinematografic, ținând cont, evident, și de potențialul demografic și economic al țării noastre“, spune Andreea Zidaru, general manager la Forum Film România; ea menționează și că apetitul românilor este ridicat mai cu seamă pentru noi formate de cinema, precum IMAX, 4DX sau Dolby Atmos. ”Aceste tehnologii sunt perfecte pentru blockbustere și filme de acțiune sau aventuri, care se regăsesc în topul preferințelor românilor.“

Piața de cinema din România trece prin schimbări, fenomen care se regăsește și pe plan internațional, consideră Raluca Moroianu; ea își susține ideea prin câteva exemple în acest sens: ”creșterea numărului de ecrane, apariția de noi formate precum 4DX sau Dolby Atmos, precum și creșterea numărului de lansări de tip premieră“.

Cum se stabilește prețul unui film și cum poate securiza o companie de distribuție drepturile de difuzare? ”Prețurile pe care le avansăm în securizarea drepturilor de distribuție variază în funcție de casa de producție, bugetul filmului, actorii și regizorul atașați proiectului și evident potențialul filmului respectiv pe piața locală“, spune Raluca Moroianu, head of marketing and communication la Vertical Entertainment. Printre cele mai scumpe filme distribuite pe marile ecrane de această firmă se numără: Taken 3, The Divergent Series: Allegiant, Now You See Me 2.

Care sunt provocările pentru companiile de distribuție de film de pe plan local? ”E nevoie de multă pasiune, o cunoaștere profundă a profilului consumatorilor, identificarea grupurilor țintă potrivite și ajustarea campaniilor de marketing pentru fiecare film în parte, găsind unghiul relevant și ținând pasul, în același timp, cu tinerii și cu preferințele lor în ceea ce privește mijloacele media“, este de părere Andreea Zidaru, general manager al Forum Film România, precizând că este dificilă aducerea în sălile de cinema a spectatorilor mai în vârstă.

Tehnologia a evoluat într-atât încât mersul la cinematograf nu este singura modalitate de a vedea un film. Acum poți urmări un film pe televizor, pe laptop, tabletă și chiar pe smartphone. Netflix a profitat de asta și a lăsat în urmă modelul de business cu care s-a lansat, distribuirea de filme pe DVD, pentru streaming online. Acum, Netflix are 117 milioane de abonați din 190 de țări, iar veniturile companiei au crescut de unsprezece ori din 2008 până în 2017, ajungând la 11,6 miliarde de dolari.
Compania a investit foarte mult în conținut orginal, atât filme cât și seriale, și a ”furat“ o parte din spectatorii care mergeau la cinema. ”Netflix a apărut ca urmare a tendinței creșterii utilizării de dispozitive mobile, care permit consumul de film, mai degrabă individual, în alt mediu“, spune Andreea Zidaru. Ea este de părere că sala de cinema ”oferă încă o anume magie specială“ ce nu poate fi replicată acasă.

”Niciodată o astfel de vizionare nu se va compara cu experiența completă și unică a mersului la cinema. La fel cum un ecran mic de telefon sau de laptop nu se va compara cu ecranul uriaș de cinema și cu impactul exercitat de acesta asupra percepțiilor și emoțiilor trăite de spectator în sală“, consideră Ioana Ionescu, marketing manager la Cinema City România. Ea punctează că un cinematograf beneficiează de tehnologii avansate care fac experiența de vizionare altfel. ”Pentru noi este esențial ca publicul să nu aleagă doar ce film va urmări, ci și cum vrea să-l vizioneze. Când mergi la cinema, te poți gândi – Azi am chef de o experiență intensă în 4DX? Sau vreau, mai degrabă, să mă bucur de ecranul de la IMAX, sau de o seară relaxantă la VIP?“

Raluca Moroianu consideră că marile companii care oferă filme și seriale în regim de streaming precum Netflix sau Amazon reprezintă o alternativă la cinema și nu crede că pot înlocui experiența dintr-o sală de cinematograf. ”Oferta noastră de conținut este net superioară celei pe care publicul o poate găsi pe acest tip de platforme și evident experiența la cinema este una premium și va rămâne așa, în vreme ce aceste platforme vor veni ca o completare la celelalte tipuri de distribuție, cum ar fi TV sau cablu“, spune ea.

Mirela Matei este de părere că presiunea Netflix nu este simțită pe plan local și că marea problemă pentru distribuitorii de film din România rămâne pirateria. Țara noastră rămâne un pol pentru piraterie, având în vedere că 60% din programele utilizate de români sunt piratate, în timp ce media la nivel global este de 40%.

Și Raluca Moroianu recunoaște că piața neagră este o dificultate cu care se confruntă pentru distribuția de film din România. ”Cu toate ca mersul la cinema rămâne un obicei de consum prezent în activitățile românilor, rata de piratare a filmelor atinge în continuare cote alarmante.“ Raluca Moroianu conchide că o soluție pentru combaterea acestui fenomen ar fi lansarea filmelor pe plan local cât mai aproape de data de lansare internațională, dacă nu chiar simultan.