Instanța confirmă URMĂRIREA PENALĂ a lui Traian Băsescu în cazul jurnaliștilor răpiți în Irak

Instanța a constatat că este legală și temeinică ordonanța procurorilor Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție din 23 martie și a confirmat redeschiderea urmăririi penale în cazul fostului președinte Traian Băsescu.

“În baza art. 335 C. proc. pen. constată legalitatea și temeinicia ordonanței nr.1543/P/2009 din data de 23.03.2015 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică în dosarul cu același număr și confirmă redeschiderea urmăririi penale pentru prezumtivele fapte prev. de art. 248 c.p. și art. 253 ind. 1 c.p., sesizate prin denunțul formulat la data de 19.11.2009 de petiționarul Vadim Corneliu Tudor, privind pe numitul Traian Băsescu”, se arată în decizia Judecătoriei Sectorului 5.

Instanța a mai constatat că a rămas fără obiect cererea de redeschidere a urmăririi penale pentru Vasile Blaga, în urma denunțului formulat de Corneliu Vadim Tudor în 25 noiembrie 2009.

Decizia Judecătoriei Sectorului 5 este definitivă.

Cererea procurorilor de la Parchetul instanței supreme de confirmare a urmăririi penale în cazul lui Traian Băsescu, în dosarul în care Corneliu Vadim Tudor a depus pe numele fostului președinte o plângere privind jurnaliștii răpiți în Irak, a fost discutată pe 7 octombrie, la Judecătoria Sectorului 5.

Fostul președinte Traian Băsescu, care a mers la Judecătoria Sectorului 5 la termenul respectiv, a arătat că le-a spus magistraților că nu a secretizat nici măcar o foaie din dosar și că nu el a deținut dosarul operațiunilor, rolul său fiind de a coordona instituțiile statului.

“În declarația mea am spus că nu am secretizat nici măcar o foaie din dosarul răpirii jurnaliștilor. Nu era treaba mea partea operativă. Rolul meu a fost să pun cap la cap toate serviciile, ale armetei, SRI și SIE, pentru a colecta informațiile și a face ca aceastea să lucreze în aceeași direcție. Nu eu am avut dosarul operațiunilor. El a avut cap de filă SIE”, a declarat fostul președinte.

Întrebat dacă ar avea vreun avantaj dacă dosarul ar fi desecretizat, Băsescu a spus că astfel s-ar putea demonstra că reclamația împotriva sa este “o prostie”.

“Categoric da, ar confirma că e o prostie reclamația lui Vadim Tudor”, a adăugat Traian Băsescu.

Dosarul a ajuns la Judecătoria Sectorului 5 în urma unei decizii din 6 august a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit că această instanță este competentă să judece cazul, pentru că Traian Băsescu nu mai are în prezent vreo calitate oficială.

În 6 august, Traian Băsescu și copreședintele PNL Vasile Blaga au fost la ICCJ, fiind citați în acest dosar, și au stat la instanță doar câteva minute, întrucât nu au mai avut loc audieri, după ce procurorul de caz a invocat o excepție de necompetență materială a instanței și a cerut ca dosarul să fie retrimis la Judecătoria Sectorului 5.

Procurorul a menționat că, în cazul lui Vasile Blaga, ancheta a fost închisă în 2010, printr-o decizie de neîncepere a urmăririi penale.

Față de Traian Băsescu, însă, nu s-a putut lua atunci o decizie deoarece acesta se bucura de imunitatea funcției de președinte al României.

Procurorii de la Parchetului de pe lângă ICCJ au dispus redeschiderea cercetărilor penale în cazul celor trei jurnaliști răpiți în Irak, în 2005, ca urmare a unei cereri depuse de Corneliu Vadim Tudor, care a decedat în 14 septembrie. Acesta i-a acuzat pe fostul președinte Traian Băsescu și pe copreședintele PNL Vasile Blaga că se fac vinovați de dispariția a patru milioane de dolari din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnaliști români.

Pentru a putea continua cercetările penale în acest caz, procurorii PICCJ au cerut Judecătoriei Sectorului 5 confirmarea redeschiderii urmăririi penale, iar în urma analizării dosarului, magistrații instanței bucureștene au decis că nu sunt competenți să judece cauza și au trimis-o magistraților de la instanța supremă.