Insolvența Hidroelectrica deschide cutia Pandorei - cum a ajuns compania de la “vom mobiliza 470 de milioane de euro” la “nu am găsit bani în firmă”

Prima care a taxat dur această măsură a fost agenția de rating Moody’s, care a coborât cu patru trepte ratingul producătorului român de energie controlat de stat. Interesant este că anunțul agenției de rating a venit cu câteva ore înainte ca instanța să admită cererea de insolvență. În primă fază, starea de insolvență a Hidroelectrica, “la pachet” cu reducerea ratingului, ar putea genera costuri suplimentare pentru companie, care s-ar putea reflecta în prețul energiei sau în scăderea cantității de energie livrată în sistemul național.

Experții în energie contactați de BUSINESS Magazin sunt de părere că până când Hidroelectrica își va reface imaginea de companie reorganizată va dura, iar între timp compania se va împrumuta la dobânzi mai mari, investițiile curente, reparațiile, s-ar putea să aibă de suferit. În plus, administratorul judiciar al companiei ar putea decide reduceri de personal, acțiune care ar putea fi urmată de greve și implicit de livrarea în sistem a unei cantități mai mici de energie. “O serie de reacții viscerale ar putea apărea și din partea creditorilor, care ar putea majora dobânzile la împrumuturile acordate Hidroelectrica”, este de părere Ionuț Purica, expert în energie. Pe de altă parte, chiar și un administrator judiciar foarte bun are nevoie de timp pentru a se adapta cu profilul Hidroelectrica. “Euro Insol intră ca administrator judiciar de la hoteluri, Romexpo și Plafar, într-un domeniu de o cu totul altă anvergură, domeniul energetic. Este o curbă de învățare”, a mai spus Purica.

BANCHERII: “O MĂSURĂ ABSOLUT CONTRAPRODUCTIVĂ”
Nici reacția mediului de afaceri nu a întârziat, acesta caracterizând măsura intrării în insolvență a Hidroelectrica drept una “absolut contraproductivă”. Bancherii care au creditat Hidroelectrica au anunțat că trebuie să provizioneze întreaga expunere, chiar dacă li s-a promis că ratele vor fi plătite la timp după intrarea în insolvență. “Decizia de la Hidroelectrica este absolut contraproductivă. Este multă lipsă de predictibilitate. Dacă vreau să aduc acum bani în țară nu pot. Nu am cum să argumentez o asemenea cerință (…) Evident că vom deveni reticenți să finanțăm companiile de stat”, a declarat Mișu Negrițoiu, directorul general ING România, la ZF Bankers Summit12.

MIZA – ANULAREA CONTRACTELOR CU BĂIEĂII DEȘTEPȚI?
Cum a ajuns Hidroelectrica, a doua cea mai valoroasă companie din România – evaluată în 2011 de Ziarul Financiar la 3,49 miliarde de euro, să rămână fără lichidități rămâne deocamdată un mister. Motivele oficiale invocate de companie sunt mai multe, legate de secetă, devalorizarea monedei naționale, majorarea pierderilor financiare. Neoficial, miza ar putea fi anularea contractelor cu așa-numiții băieți deștepți. De altfel, potrivit unei evaluări a Băncii Mondiale din 2011, prin contractele directe încheiate în mod netransparent, Hidroelectrica a pierdut 4-5 miliarde de lei.

În același timp, Comisia Europeană a inițiat în urmă cu două luni o investigație privind contractele prin care producătorul român de energie controlat de stat a vândut energie electrică la tarife preferențiale.
Cu doar câteva luni înainte, nimic nu anunța o asemenea situație în curtea celui mai mare producător de energie. Comparând declarațiile făcute la începutul anului de un fost director general al Hidroelectrica, Dragoș Zachia-Zlatea, cu cele făcute zilele trecute de Remus Vulpescu, președintele CA, diferența este semnificativă.

Iată ce spunea Zlatea în februarie, în cadrul ZF Power Summit: “Avem peste zece proiecte de investiții aflate în derulare care pot aduce un plus de peste 300 de megawați în următorii ani. Vom mobiliza 470 de milioane de euro din surse proprii și credite bancare atrase pentru aceste proiecte pe care trebuie să le rerminăm până în 2015….Am atras peste 100 de milioane de euro de la BERD…Cifra de afaceri bugetată pentru 2012 este similară cu 2011 și e în valoare de trei miliarde de lei, profitul bugetat pentru 2012 este 85-100 milioane de lei, ne-am întors la trendul normal înainte ca seceta să ne scadă profitul”.

Și iată ce a spus Remus Vulpescu, pe 20 iunie a.c., în ziua intrării oficiale în insolvență a Hidroelectrica: “Eu nu am găsit bani în firmă….Hidroelectrica a avut un profit contabil, dar nu are lichidități. Dacă s-ar fi provizionat și cantitatea de energie vândută pe datorie către unele CET-uri, nu ar mai fi avut profit, ar fi intrat pe pierderi…Hidroelectrica datorează MECMA circa 200 de milioane lei, Apelor Române – 160 milioane lei, pentru redevențe la apă, Fondului Proprietatea – 44 milioane lei, aferente dividendelor pentru 2010, la CE Turceni – 41 milioane de lei”

CE PROMITE ADMINISTRATORUL JUDICIAR
Imediat după anunțul Tribunalului București privind admiterea cererii de insolvență, Remus Borza, administratorul judiciar desemnat de instanță, la propunerea CA al Hidroelectrica, a anunțat planurile sale pentru companie. Potrivit lui Borza, sarcina administratorul judiciar, așa cum prevede legea în această materie, este aceea de a eficientiza activitatea companiei, de a o restructura, de a o supune unui plan de reorganizare, de a maximiza veniturile, de a plăti toate datoriile de la masa credală și, în final, de a o readuce înapoi în circuitul economic. Mai mult, Borza promite că toate contractele încheiate de Hidroelectrica vor fi analizate temeinic, inclusiv cele cu “băieții deștepți”, iar cele care se va constata că aduc prejudicii companiei vor fi anulate.