Influencerii de pe Facebook vs. mașinăria de partid. De ce nu au ieșit românii la vot? Principalul contracandidat al USR și Dan Barna nu a fost Iohannis sau Dăncilă, ci prezența la vot

Rezultatul votului de duminică nu este atât de surprinzător pe cât arată comentariile, postările și discuțiile din spațiul public. Rezultatul este cumulul mai multor factori, iar surpriza putea fi anticipată încă dinainte de a fi pusă prima ștampilă.

Aceasta este prima campanie electorală pentru alegerile prezidențaile când nu există dezbateri concludente între candidați, iar focusul nu este în vreun fel pe planurile concrete cu care prezidențiabilii vor să convingă românii. Votul de duminică a fost un vot principial, ideologic, rațional, unde candidații adevărați au fost influencerii din spațiul online și mașinăria partidelor în rest.  

În lipsa dezbaterilor electorale și a tururilor de forță de la alegerile trecute, susținătorii partidelor, atât virtual, pe social media, cât și în ”realitate”, au devenit candidații adevărați la prezidențiale. Campaniile de pe Facebook, discuțiile de pe grupurile de WhatsApp, bârfele de la baruri, au ținut locul campaniilor clasice în care vedeam candidații cum dezbat probleme reale și platforme palpabile.

Votul pentru PNL si USR nu a reprezentat atât de mult o validare a candidaților si a platformelor electorale, cât un vot anti-PSD. Problema principală pentru USR a fost că în această paradigmă, principalul mesaj cu care a candidat Dan Barna se suprapune cu mesajul actualului președinte Klaus Iohannis: destrămarea și slăbirea PSD-ului.

Ceea ce mulți văd drept o surpriză (rezultatul slab al USR, mult sub rezultatul obținut de partid la alegerile Europarlamentare din mai), pare a fi mai degrabă un vot rațional. Câtă vreme principalul motiv pentru care oamenii au votat Iohannis sau Barna a fost să nu câștige PSD, atunci majoritatea voturilor au fost acordate celui cu șanse mai mari să îndeplinească obiectivul.

Această mentalitate este o sabie cu două tăișuri. Spre deosebire de mobilizările anterioare la vot, când sondajele arătau o diferență semnificativă între candidatul PSD și următorul clasat, acum toți analiștii îl dădeau câștigător de departe pe Iohannis.

În lipsa unor planuri concrete care să convingă electoratul, în lipsa unor platforme care să scoată oamenii din casă și să îi mobilizeze la vot, mulți s-au mulțumit că rezultatul este deja stabilit și au rămas în casă fără să voteze.

Anul acesta, alegerile prezidențiale au avut cea mai slabă prezență după 1989. În 2014, când președintele Iohannis a fost ales pentru primul mandat, în primul tur au votat 54,37% dintre românii înscriși pe listele electorale. Anul acesta numai 47,77% dintre persoanele cu drept de vot au ieșit la urne.

Principalul contracandidat al USR și al lui Dan Barna nu a fost Iohannis sau Dăncilă, ci mai degrabă prezența la vot, în special în rândul tinerilor. Diaspora a surprins ca prezență, însă voturile s-au dus într-o proporție covârșitoare către actualul președinte (peste 50% din voturi).

În mediul rural, campania electorală a fost dusă aproape unidirecțional. USR a lipsit cu desăvârșire din mediul rural, în timp ce Iohannis și Viorica Dăncilă s-au bazat pe partide că vor duce campania din spate.  

Până când candidații nu își vor asuma clar o campanie puternică, până când nu se vor găsi personalități carismatice, care să scoată românii la vot nu doar anti-PSD sau împotriva unui partid sau a unui lider – ci pentru o ideologie, o platformă în care să creadă – nu vom vedea o creștere a prezenței la vot, ci din contră, o diminuare semnificativă și o letargie tot mai generalizată.