Ileana Sorina Bălțatu conduce vânzările Gazprom în România. Dezvoltă a treia rețea de benzinării din carieră

A FOST SHELL, A FOST SLOVNAFT ȘI ACUM ESTE GAZPROM. Au fost dezvoltări, achiziții și procese de integrare. În peste 20 de ani de carieră, Ileana Sorina Bălțatu le-a văzut cam pe toate. A intrat în industria petrolului în 1993, în cadrul Shell România – primul grup internațional care a încercat dezvoltarea unei rețele de benzinării în România -, iar după un an în companie a devenit director de operațiuni.

„Am fost responsabilă de deschiderea primei benzinării Shell în România, la 1 aprilie 1995, iar ulterior am participat la toate deschiderile rețelei până la momentul când am plecat să fac un stagiu la headquarter și m-am întors pe poziția de director general al companiei. Au  urmat proiecte foarte interesante, am extins rețeaua și am deschis terminalul de la Otopeni„, comprimă Ileana Sorina Bălțatu cei aproape opt ani de carieră în cadrul Shell, timp în care s-a ocupat de cea mai mare parte din bugetul de investiții de peste 230 de milioane de dolari al grupului britanic în România. 

FĂRĂ A AVEA ÎNSĂ O RAFINĂRIE ÎN PROXIMITATE, REȚEAUA REZISTA FOARTE GREU, ADMITE MANAGERUl: „Am reușit să rămânem profitabili, dar era dificil și astfel compania a devenit de vânzare„. Decizia Shell de a ieși treptat din România a venit atât din cauza difficultăților pe care grupul le avea la nivel internațional, cât și din cauza slabelor performanțe ale Shell România SRL, după cum scria ZF la momentul tranzacției. În 1999, compania a avut pierderi de 13,2 milioane dolari, în 2000 – 2,8 milioane dolari, iar în 2001 – 3,8 mil. milioane dolari.

Deși compania începuse să recupereze teren, iar creșterea nivelului de trai se vedea în vânzări, Shell a decis vânzarea rețelei din România. Grupul Mol a fost interesat de achiziția benzinăriilor Shell pentru că dorea un salt rapid al rețelei de distribuție și a cumpărat Shell în 2005, în urma a două tranzacții: prima tranșă de 23 de stații a fost vândută pentru 20-25 milioane de dolari, iar a doua vânzare, care a coincis cu ieșirea Shell din România, de 58 de stații, a fost estimată la 70 milioane dolari. 

În primul an după tranzacție, Ileana Sorina Bălțatu s-a ocupat de integrarea Shell în Mol, apoi a acceptat oferta de a se muta la Slovnaft, pentru a coordona rețeaua pe care Mol o deținea în Slovacia. „Acolo am găsit o situație și mai dificilă„, povestește managerul: „Slovnaft fusese cumpărat de Mol cu câțiva ani în urmă, iar în 2005, în urma unor controale ale autorităților, primiseră niște amenzi foarte mari (33 de milioane de euro, pentru abuz de poziție dominantă – n.r.). Mol dorea să atingă niște parametri de profitabilitate la Slovnaft și m-am ocupat și de acest aspect, pe lângă rețeaua de downstream. Am rezolvat ce se putea, iar din 2007 am preluat și rețeaua din Cehia„. În Slovacia, rețeaua era de 210 stații, iar în Cehia de 30.

DATORITĂ EXPERIENȚEI ÎN M&A, CÂȘTIGATĂ PRIN IMPLICAREA ÎN TRANZACȚIA SHELL-MOL, ILEANA SORINA BĂLȚATU A FOST SOLICITATĂ SĂ SE IMPLICE ÎN ACHIZIȚIILE ULTERIOARE ALE MOL ÎN REGIUNE: Tifon, în Croația (tranzacție prin care Mol a urmărit consolidarea poziției în Croația; cele 36 de stații și 20 de proiecte în construcție au fost achiziționate în 2007 pentru o sumă estimată la 150 milioane de euro), IES, în Italia (IES deținea rafinăria Mantova și o rețea de 165 de stații de alimentare, pe care Mol le-a achiziționat în 2007), și Pap Oil, în Cehia (cea mai mare rețea de benzinării din Cehia, cu 125 de stații, a fost cumpărată de Mol în 2012).

„Afacerile cu petrol mi-au plăcut și îmi plac, mă motivează să mă trezesc dimineața să vin la lucru„, explică Ileana Sorina Bălțatu de ce a acceptat să preia o nouă poziție de downstream director și de a construi o nouă rețea de stații, cea a companiei sârbe NIS, controlate de Gazprom, înapoi în România.