Gunoiul unora chiar poate fi comoara altora. Cum a reușit un tânăr de 18 ani să transforme obiecte de care nimeni nu pare să aibă nevoie într-o afacere de peste 200.000 de dolari, pornind de la o investiție inițială de doar 10 dolari

Pentru Michael Haskell, un tânăr din Atlanta, săptămâna nu diferă cu nimic de cea a oricărui elev de liceu american obișnuit. În weekend însă, el se transformă într-un vânător de comori. La 18 ani, a început să cumpere unități de depozitare abandonate din New York, fără să știe ce se află în interior, și să vândă conținutul. Riscul pe care și l-a asumat a dat roade: afacerea sa, Mike’s Unique Treasures, a generat aproximativ 135.000 de dolari în 2025, plus alți 85.000 de dolari din ianuarie până la mijlocul lunii iulie a acestui an, scrie CNBC.

„Nu am știut niciodată ce voi face din punct de vedere al carierei, dar mereu am visat să fac ceva pe cont propriu” spune Haskell.

E o convingere tot mai răspândită printre tineri: generația Z contribuie „disproporționat” la creșterea recentă a numărului de afaceri noi, arată un raport din iulie al Bank of America Institute. Haskell s-a orientat spre unități de depozitare parțial ca să iasă în evidență la admiterea la facultate, într-un context în care numărul de candidați crește constant de la an la an. La începutul lui 2024, și-a cumpărat prima unitate abandonată cu 10 dolari și a vândut un obiect găsit înăuntru cu 40 de dolari. De atunci, a îmbinat regulat școala cu afacerea sa.

Cel mai profitabil pariu al său a venit devreme: a cheltuit 450 de dolari pe o unitate care se dovedise a fi aparținut unui cunoscut comerciant de artă din Manhattan. Înăuntru a găsit o pictură semnată de Man Ray, figură importantă a mișcării suprarealiste, și mai multe schițe ale pictorului modernist Walt Kuhn, pe care le-a vândut cu 36.000 de dolari.

„De fiecare dată când mă duc la un depozit, mă gândesc: urmează să dau iar lovitura?”, spune el.

Succesul în această afacere ține de asamblarea unor indicii despre viața fostului proprietar. Suvenirurile de la o universitate, de exemplu, nu aduc neapărat mulți bani, dar sugerează că proprietarul avea studii superioare, ceea ce indică prezența unor obiecte mai valoroase în interiorul unității.

„Nu faci bani doar uitându-te la ce ai în față. Faci bani conectând informațiile pe care ți le poate oferi fiecare obiect, care poate nu sunt evidente inițial”, spune Haskell.

Tânărul verifică regulat site-uri unde se pot găsi și licita unități de depozitare abandonate și a dezvoltat, împreună cu prieteni, un instrument bazat pe inteligență artificială care scanează unitățile în căutarea unor nume cunoscute.

 După ce cumpără o unitate, de obicei pentru aproximativ 500 de dolari, petrece câteva ore golind-o, apoi transportă, sortează și depozitează obiectele la casa mamei sale din New Jersey, până ajunge să le vândă. Folosește uneori Google Lens sau ChatGPT pentru a estima prețurile obiectelor descoperite. În prezent, petrece undeva la 20-25 de ore pe săptămână lucrând la afacerea sa.

Haskell crede că afacerea l-a ajutat să fie admis la Emory University, din Atlanta, în eseul său de admitere povestind despre încercarea de a returna o medalie Purple Heart găsită într-o unitate, al cărei destinatar nu a putut fi găsit.

Pe măsură ce se pregătește pentru studenție, Haskell recunoaște că nu știe în ce se va transforma afacerea lui în Atlanta, un oraș mai puțin dezvoltat decât New York, și analizează alte idei, precum construirea de facilități de depozitare sau renovarea de case.