Grecia, în fața unei săptămâni hotărâtoare în ceea ce privește datoria și ieșirea din zona euro

O eventuală ieșire din zona euro a Greciei ar fi “cea mai scumpă soluție atât pentru Grecia, cât și pentru zona euro”, a declarat Klaus Regling, șeful Mecanismului European de Stabilitate, care a precizat că liderii europeni încearcă să evite această situație, potrivit The Wall Street Journal.

Guvernul de la Atena vrea să renegocieze cu creditorii săi termenii pachetului de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro primit în 2010. În acest sens, premierul grec Alexis Tsipras a declarat că guvernul său caută un acord pe șase luni, care să ducă apoi la un “nou contract” cu zona euro.

Datoria Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro și reprezintă 175% din PIB.

Miniștrii de finanțe din zona euro se întâlnesc luni pentru a lua o decizie în legătură cu situația din Grecia, după ce miercuri o reuniune extraordinară a Eurogrupului s-a încheiat fără un acord între Grecia și partenerii săi din zona euro.

Mai mulți oficiali greci s-au întâlnit în acest weekend cu reprezentanți ai creditorilor internaționali, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional, pentru a discuta termenii tehnici ai propunerii pe care guvernul grec o va înainta luni miniștrilor de finanțe din zona euro, relatează Bloomberg.

Ministrul grec de Finanțe, Yanis Varoufakis, a declarat că părțile au ajuns deja la mai multe puncte comune în urma consultărilor din acest sfârșit de săptămână.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al guvernului, Gabriel Sakellaridis, a reiterat faptul că Grecia nu este dispusă să continue programul de ajutor financiar încheiat în 2010 cu creditorii săi internaționali și că guvernul lui Tsipras “este determinat să își respecte promisiunea față de poporul grec” de a pune capăt politicilor de austeritate.

“Negocierile de luni vor fi dificile. Totuși, sunt încrezător”, a declarat Tsipras pentru publicația germană Stern.

BCE a decis joi să suplimenteze fondurile puse la dispoziție băncilor elene prin facilitatea de finanțare de urgență (ELA) cu 5 miliarde de euro, la 65 de miliarde de euro.

Principalul dezavantaj al creditele acordate prin ELA este nivelul mai mare al dobânzii, de 1,55% pe an, față de rata de 0,05% pe an pe care BCE o cere băncilor centrale din zona euro pentru împrumuturile obișnuite.

Săptămâna trecută, BCE a hotărât să nu mai permită băncilor din Grecia folosirea obligațiunilor guvernamentale ca garanții pentru noi credite accesate de la BCE, punând presiune pe banca centrală a Greciei și pe guvernul condus de Alexis Tsipras pentru renegocierea datoriei publice.