Grecia evită pe ultima sută de metri alegerile anticipate. Ce a obținut Papandreou arătând pisica referendumului

“Ultimul lucru de care îmi pasă e postul meu. Nu mă interesează dacă nu sunt reales. A venit vremea pentru un nou efort… Nu am văzut niciodată politica drept o profesie”, a declarat Giorgios Papandreou, citat de Reuters, sugerând că e gata să renunțe la funcția de prim-ministru dacă aceasta va garanta un guvern de coaliție mai solid. 153 de parlamentari și-au acordat votul de încredere, iar 145 au votat împotrivă.

Noul guvern de coaliție – din care probabil nu va face parte Noua Democrație, partidul conservator de opoziție condus de Antonis Samaras, care a cerut până în ultima clipă demisia lui Papandreou și convocarea de alegeri anticipate – va trebui să asigure aprobarea noului pachet de susținere pentru Grecia din partea UE și a FMI și toate măsurile de austeritate aferente.

Premierul Papandreou a stârnit un scandal uriaș în ultima săptămână, în zona euro și în afara ei, cu anunțul că va cere un vot de încredere parlamentului și va convoca un referendum asupra viitoarei linii de credit UE-FMI pentru Grecia, în valoare de 130 de miliarde de euro. Pentru Papandreou, să amenințe partidele cu referendumul era ultima carte pe care putea s-o joace în favoarea programului cu UE, după ce a pierdut treptat sprijinul parlamentarilor, atât al celor din opoziția mobilizată de adversarul său Antonis Samaras, extrem de dornic să provoace alegeri anticipate și să preia el guvernarea, cât și al unora dintre socialiști, iar din stradă era amenințat zilnic cu revolte și greve.

Noua linie de credit UE-FMI este condiționată de un plan de reducere a datoriei Greciei de la 160% la 120% din PIB până în 2020, plan bazat pe un pilon intern (măsuri drastice de austeritate și privatizări consistente) și unul extern (creditorii privați acceptă o pierdere de 50% din valoarea nominală a obligațiunilor elene deținute). Planul de reducere a datoriei se va derula sub supravegherea “Grupului operativ de asistență tehnică”, condus de neamțul Horst Reichenbach și format din experți străini care vor asista guvernul la privatizări și colectarea veniturilor.

Aceste condiții dure, percepute de mulți politicieni drept o încălcare a suveranității Greciei, explică de ce Papandreou n-a mai găsit aceeași susținere politică de la rundele precedente de măsuri de austeritate trecute prin parlament din mai 2010 încoace, adică de când a fost aprobat actualul pachet de susținere de la UE-FMI, în valoare de 110 miliarde de euro.

Dar nu e prima dată când premierul a vrut un referendum fiindcă s-a împiedicat de partide: la începutul lui iunie a afirmat că e nevoie de un referendum pentru revizuirea constituției, cu scopul de a limita numărul de mandate parlamentare și a face mai ușoară urmarirea penală a oficialilor guvernamentali pentru erori de management și corupție. Ideea n-a mers însă mai departe: parlamentul a aprobat atunci o nouă rundă de măsuri de austeritate, eveniment eclipsat de violențele de stradă care au culminat la 29 iunie.