Grecia a cerut FMI amânarea plăților din împrumutul accesat de la instituție, dar a fost refuzată

FMI a convins guvernul de la Atena să nu facă nicio cerere oficială în acest sens, potrivit surselor cotidianului britanic.

Discuțiile dintre oficialii greci și reprezentanții FMI au avut loc la începutul lunii aprilie, încercarea Greciei de a obține o amânare a termenelor la care trebuie să facă plățile către FMI fiind un semn că guvernul elen întâmpină dificultăți din ce în ce mai mari pentru a achita salariile și pensiile, precum și tranșele către creditorii internaționali.

Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze în luna mai două tranșe din împrumutul luat de la FMI, în valoare totală de un miliard de euro. Primul termen este 12 mai, dată la care Grecia trebuie să plătească 760 de milioane de euro către FMI.

Potrivit calendarului de returnare a împrumutului, Grecia trebuie să achite 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.

Oficiali ai FMI au afirmat în mai multe rânduri că modificarea programului de returnare a împrumutului ar putea fi efectuată numai în cadrul unei revizuiri mai ample a întregului pachet de bailout încheiat cu Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană și FMI în 2010.

Creditorii externi nu sunt siguri că Executivul de la Atena va putea să înapoieze Fondului sumele prevăzute în calendarul inițial pentru luna mai.

Dacă guvernul elen nu ar reuși să achite una dintre tranșele către FMI conform calendarului, Grecia ar deveni prima economie dezvoltată din istorie care ar rămâne în urmă cu plata datoriilor către Fond. Printre țările care s-au aflat în această situație se numără Republica Democrată Congo și Zimbabwe.

Randamentele obligațiunilor Greciei cu maturitate în 2017 au urcat joi cu 267 de puncte de bază, la 26,43%, în urma publicării informațiilor legate de încercarea guvernului de la Atena de a amâna calendarul plăților către FMI.

În 2010, Grecia a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internațional, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană pentru un împrumut în valoare de 240 de miliarde, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

Guvernul de la Atena mai poate accesa o tranșă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat cu creditorii internaționali în 2010, însă aceștia au condiționat acordarea tranșei de adoptarea unor reforme de austeritate.

Miniștrii din zona euro au cerut guvernului elen să revizuiască lista de reforme trimisă în urma acordului încheiat cu creditorii internaționali în luna februarie, întrucât măsurile propuse nu sunt suficient de concrete.

Înțelegerea din februarie prevede prelungirea pachetului de bailout cu patru luni, până la finalul lunii iunie.

Miniștrii de finanțe ai statelor din zona euro au început în această săptămână să vorbească în mod deschis despre posibilitatea de a nu ajunge la un acord cu guvernul de la Atena în legătură cu reformele pe care acesta să le implementeze. Eșuarea negocierilor ar putea duce la intrarea în incapacitate de plată a țării și chiar la ieșirea din zona euro.

În acest context, agenția de evaluare financiară Standard&Poor’s (S&P) a retrogradat miercuri cu o treaptă ratingul Greciei, aflat deja în categoria nerecomandată pentru investiții, de la B- la CCC+, cu perspectivă negativă, invocând înrăutățirea condițiilor economice și financiare, pe fondul incertitudinii alimentate de negocierile prelungite dintre guvernul grec și creditorii săi.