Gigantul american Mars are 1 mld. euro pentru a investi în producția din Europa. România? Doar un bun consumator, aprovizionat de fabricile din Polonia, Ungaria și Cehia

♦ Grupul are afaceri de aproape 1 mld. lei (200 mil. euro) pe plan local, unde are doar operațiuni de import și distribuție ♦ România are pe segmentul de dulciuri și snacks-uri unul dintre cele mai mari deficite comerciale din industria alimentară – aproape 1 mld. euro, conform celor mai recente date ZF. 

Grupul american Mars, unul dintre cei mai mari jucători din piața de dulciuri și snacksuri din lume, anunță că va investi până la finalul lui 2026 încă 1 mld. euro în producția din Europa. Doar că nu în România, una dintre puținele piețe mari de pe Bătrânul Continent unde compania, în continuare o afacere de familie, nu are fabrici. Spre comparație, Mars are fabrici și în Polonia, dar și în Cehia sau Ungaria, asta pe lângă unitățile de profil din Occident, din piețe dezvoltate precum Franța sau Marea Britanie.

Local, ei au doar operațiuni de import și distribuție.

O piață strategică… de consum

„România este o piață foarte importantă și strategică pentru Mars (…). Ne bazăm pe rețeaua noastră regională puternică de producție (inclusiv pe fabricile noastre din Polonia, Ungaria și Republica Cehă) pentru a le oferi consumatorilor din România mărcile lor preferate în mod eficient și vom continua să evaluăm extinderea prezenței noastre pentru a susține creșterea pe termen lung“, au răspuns oficialii Mars la solicitarea ZF.

Întrebările Ziarului Financiar privind o eventuală investiție în producția locală au venit în contextul în care compania a comunicat că aniversează 30 de ani de când a pariat pe Poznan, în Polonia, unde produce gumă de mestecat. Este cea mai mare fabrică Mars de gumă de mestecat din Europa și a doua ca mărime din lume. An de an, miliarde de drajeuri realizate aici ajung la consumatori din peste 40 de țări, de la Polonia și statele Europei Centrale până la Germania, România, Nigeria și Ecuador, a anunțat grupul.

Conform celor mai recente date ale ZF, gigantul produce dulciuri în Cehia (din 1998), hrană pentru animale în Ungaria și are în Polonia – cea mai puternică economie din regiune – trei unități de fabricație, una de gumă de mestecat și două de petfood. Asta doar în regiune.

Despre investiții… în alte părți

Așadar, americanii, care au afaceri globale de circa 50 mld. euro, aduc dulciurile, gumele de mestecat și mâncarea pentru animale din alte țări, pentru a o vinde în România. Compania are în portofoliu branduri precum Whiskas, Pedigree (pe zona de mâncare pentru câini și pisici), M&M, Snickers sau Skittles (pe segmentul de dulciuri) ori Orbit (gumă de mestecat). Grupul este între cei mai mari jucători, dacă nu lider, pe toate piețele pe care activează. Iar asta doar din importuri.

„Mars are o prezență puternică și de lungă durată în Europa, cu peste 90 de ani de activitate, 24 de unități de producție în 10 state membre ale UE, peste 25.000 de asociați în Uniunea Europeană și produse comercializate în toate cele 27 de state membre. În ultimii cinci ani, Mars a investit peste 1,5 miliarde de euro în Europa și intenționează să investească încă 1 miliard de euro până la sfârșitul anului 2026 pentru a-și consolida capacitatea industrială, sustenabilitatea și inovația.“

Doar că nu în România. Grupul are afaceri de aproape 1 mld. lei (200 mil. euro) pe plan local, doar din operațiuni de import și distribuție.

Alte cifre îngrijorătoare

România are pe segmentul de dulciuri și snacks-uri unul dintre cele mai mari deficite comerciale din industria alimentară – aproape 1 mld. euro, conform celor mai recente date ZF. Iar această „gaură“ a crescut de mai bine de trei ori în circa un deceniu.

Iar situația Mars nu e singulară. Unele dintre cele mai mari grupuri de bunuri de larg consum din lume, în frunte cu Mars, Nestlé, L’Oreal, Colgate-Palmolive sau Ferrero au doar operațiuni de import și distribuție în România, nu și producție.

Ba mai mult, în România s-au închis alte zeci de fabrici de zahăr, napolitane, ciocolată, lactate, carne, detergent, pastă de dinți sau bere în ultimii ani, iar în locul lor nu au fost puse la loc alte unități de producție majore. Spre exemplu, investițiile de peste 50 de milioane de euro în industria alimentară – mai ales cele de tip greenfield – pot fi numărate pe degete (cele de la o mână). La fel și în cazul bunurilor de larg consum nealimentare.

Ziarul Financiar a scris de mai multe ori că retailerii internaționali (de orice fel, nu există o statistică defalcată) au pompat mai bine de 20 mld. euro în România în capitalism, iar producția de alimente nu a ținut pasul cu acest ritm de dezvoltare, în sector, soldul investițiilor străine directe fiind de aproape cinci ori mai mic.

Această discrepanță în ceea ce privește investițiile străine directe face ca piața locală să fie una de consum și de import, mai degrabă decât una de producție. Iar asta în contextul în care industria alimentară se numără printre sectoarele cu cel mai mare VAB (valoare adăugată brută în economie).