GfK: România se află pe locul 31 din 42 de țări europene după puterea de cumpărare, cu 8.017 euro/cap de locuitor, cu 51% sub media continentului. București are însă o medie de 15.482 euro, peste Budapesta și Varșovia

România se află pe locul 31 într-un top al celor 42 de țări din Europa din punct de vedere al puterii de cumpărare, cu o medie de 8.017 euro/cap de locuitor în 2022, reprezentând 49% din media europeană, potrivit unui studiu realizat de GfK.

Înaintea României se află Ungaria, cu o medie de 8.751 euro(53,5% din media Europei) și Polonia, pe locul 29, cu 9.254 euro (56,6%). Cehia este pe poziția 22, cu o putere de cumpărare de 12.970 euro/cap de locuitor, reprezentând 79,4% din media europeană.

În România, analiza la nivelul diferitelor județe arată că, față de anul precedent, decalajul dintre zonele cu putere mare de cumpărare și cele cu putere mică de cumpărare s-a mărit și mai mult.

Bucureștiul este în mod clar lider cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 euro.

Comparativ, Budapesta are 11.293 euro, Praga 17.183 euro, iar Varșovia 14,900 euro

Locutorii Capitalei au practic o putere de cumpărare cu peste 93% peste media națională și de 3,6 ori mai mare decât locuitorii județului Vaslui, județ unde se regăseste cea mai mică putere de cumpărare în ceea ce privește cheltuielile și economisirea. Aici, venitul net disponibil este de doar 4.728 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 53% din media națională.

Toate județele din top 10 au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie, în timp ce toate celelalte 32 de județe, care constituie mai mult de trei sferturi din România, sunt sub media națională.

Față de 2021,în 2022, Clujul a depășit Timișul, pentru a trece pe locul doi, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 11.643 de euro, în timp ce județele Argeș și Arad și-au schimbat locurile în șapte și opt.

Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2022 este de 16.344 euro, în creștere de 5,8% față de 2021.

Există însă  diferențe mari între cele 42 de țări: Liechtenstein, Elveția și Luxemburg au o putere de cumparare semnificativ mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare în Kosovo, Moldova și Ucraina este cea mai scăzută.

Potrivit GfK, locuitorii di Liechtenstein au un buget disponibil pentru cheltuieli și economii de peste 43 de ori mai mare decât ucrainenii. 

În 2022, europenii au la dispoziție aproximativ 11,1 trilioane de euro de cheltuit pentru alimente, întreținerea locuințelor, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanțe, mobilitate și achiziții de consum.

Ca și în anii precedenți, Liechtenstein se află în fruntea clasamentului puterii de cumpărare, cu o medie de 66.204 euro, ceea ce înseamnă că locuitorii principatului au o putere de cumpărare de aproape 4,1 ori mai mare decât europeanul mediu.

Elveția și Luxemburg urmează pe locul doi și trei: în timp ce puterea de cumpărare pe cap de locuitor a elvețienilor este de 41.758 euro, de aproape 2,6 ori mai mare decât media europeană,  luxemburghezii au un potențial de cheltuieli de 37.015 euro pe cap de locuitor. Aceasta este de aproape 2,3 ori mai mult decât media europeană.

Toate celelalte țări din primele 10 au o putere de cumpărare foarte mare pe cap de locuitor – cu cel puțin 47% mai mult decât media europeană.

Practic, 16 din cele 42 de țări chestionate sunt peste media europeană, iar 26 de țări au o putere de cumpărare pe cap de locuitor sub medie,  inclusiv Spania, care cu 15.314 euro pe cap de locuitor este cel mai apropiat de media europeană.

Ucraina se află încă în coada clasamentului; din cauza războiului în desfășurare, ucrainenii au la dispoziție doar 1.540 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă ceva mai mult de 9% din media europeană.

„Puterea de cumpărare a înregistrat deja o creștere moderată anul trecut și se preconizează că va crește din nou în acest an cu aproape 6% în medie în Europa, ceea ce reprezintă o creștere de trei ori față de 2021. Totuși, această creștere a puterii de cumpărare va compensa doar parțial creșterea bruscă a inflației rezultată din pandemie și războiul din Ucraina, care a atins valori  cu două cifre în multe țări europene. Împreună cu teama de creșterea prețurilor la energie și incertitudinea cu privire la evoluțiile economice viitoare, oamenii sunt mai predispuși să pună bani deoparte pe cât posibil și să amâne orice plan pentru achiziții mai mari.”, spune Filip Vojtech, expert în domeniul soluțiilor de Geomarketing GfK.