Geopolitica lui Vladimir Putin: Ucraina s-ar putea să regrete că a fost a treia mare putere nucleară a lumii

AGRESIUNEA RUSIEI A DECLANȘAT O RETORICĂ DESTUL DE AGRESIVĂ DIN PARTEA STATELOR UNITE ȘI CHIAR A ȚĂRILOR EUROPENE. Moscova a acționat pentru a-și proteja interesele și a pus Occidentul în fața unei situații dificile. Statele UE, cu puternice legături comerciale cu Rusia, sunt însă reticente să adopte măsuri economice punitive împotriva celui mai important furnizor de hidrocarburi al spațiului comunitar.

În plus, Rusia este o importantă piață de desfacere a bunurilor companiilor europene. În acest context complicat, aspectele economice par a fi prioritare pentru puterile UE, precum Germania și Marea Britanie, în timp ce pentru Rusia președintelui Vladimir Putin, care deține încă inițiativa în această criză, rolul economic este unul secundar.

COSTURI. Politica pe marginea prăpastiei a lui Putin i-a costat, deja, pe unii dintre apropiații săi miliarde de dolari. Restul de 144 de milioane de ruși ar putea avea, de asemenea, de plătit un preț, scrie Bloomberg.  Concentrarea de trupe rusești în Crimeea a cauzat pe 3 martie cea mai masivă vânzare de acțiuni din ultimii cinci ani. A împins, de asemenea, rubla la un nou minim, forțând banca centrală să opereze cea mai amplă creștere a dobânzii de politică monetară începând din 1998, când Moscova se îndrepta către default.

„Rusia va pierde cel mai mult din criza din Ucraina. Încrederea internă și externă va avea de suferit, investițiile vor fi mai puține, ieșirile de capital probabil mai mari, băncile din Rusia cu expunere pe Ucraina vor avea probabil pierderi, rubla se va deprecia, iar creșterea economică va fi mai slabă„, spune Timothy Ash, analist-șef pentru piețe emergente la Standard Bank Group.

Pentru Putin, economia nu pare a fi decât o unealtă pentru atingerea unor obiective într-un joc mai amplu cu statele din Europa și SUA. Criza a expus, însă, slăbiciunea economiei rusești, reconstruită de Putin pe bazele industriei de petrol și gaze naturale. Hidrocarburile reprezintă aproximativ jumătate din exporturile Rusiei, iar stagnarea prețurilor a cauzat de ceva timp îngrijorare între oficialii de la Moscova.

Economia de circa 2.000 de miliarde de dolari a Rusiei ar trebui să fie mai diversificată pentru a crește, a afirmat, în februarie, șeful misiunii FMI la Moscova, Antonio Spilimbergo. Creșterea PIB a încetinit pentru al patrulea an consecutiv în 2013, odată cu declinul consumului intern și al investițiilor. Avansul de anul trecut, de 1,3%, a fost cel mai slab de după recesiunea din 2009.

Încercarea lui Putin de a conserva interesele Rusiei în Ucraina, în contextul preluării puterii de către un regim pro-UE, a depreciat puternic rubla. Moneda Rusiei a pierdut 1,8% din valoare, chiar dacă banca centrală a crescut dobânda neașteptat cu 1,5 puncte procentuale și a cheltuit 12 miliarde de dolari pentru a apăra cursul, potrivit ING. Indicele Micex al bursei de la Moscova a scăzut cu până la 13%.