Gazprom a redus livrările de gaze către România cu 30%. Ministrul Energiei: E un mod de viață. Nu există motive de îngrijorare

“Astfel de reduceri se încadrează în media ultimelor luni, când au mai fost reduceri cu 20-27%, este chiar «un mod de viață». Nu există motive de îngrijorare, deoarece sistemul face față. Vom pregăti o poziție oficială”, a spus Gerea, precizând că a ieșit din ședința de guvern pentru a se informa.

El a arătat că în relația cu Gazprom există o prevedere contractuală, în limitele căreia furnizorul rus “se poate juca” cu cantitățile livrate, în marja a 30 de procente.

Ministrul a precizat totodată că există variante la care autoritățile române pot apela în caz de necesitate, precum utilizarea mai accentuată a păcurii sau oprirea anumitor instalații, dar a reluat ideea că speră să nu se ajungă într-o astfel de situație.

Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu declara la mijlocul lunii septembrie că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze și iarna ar fi extrem de dificilă.

România a înmagazinat până în luna octombrie cu 1 miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligațiile legale stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor rezerve de circa 1,8 miliarde de etri cubi de gaze naturale. Capacitatea totală de depozitare a gazelor naturale în România este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi.

România a consumat anul trecut 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale. Producția internă, asigurată de OMV Petrom și Romgaz, este de aproximativ 11 miliarde metri cubi, iar diferența este importată din Rusia, la prețuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Potrivit rezultatelor unui test de stres efectuat de Comisia Europeană și publicat în luna octombrie, necesarul de gaze naturale în România ar putea crește cu până la 42% în cazul în care Rusia decide să întrerupă livrările de gaze către Uniunea Europeană pentru o perioadă de șase luni.

Testul analizează impactul suspendării pentru o lună, respectiv șase luni a livrărilor de gaze rusești în rândul a 38 de țări europene, răspunsul guvernelor, precum și potențialele acorduri de cooperare între statele vecine în cazul unei crize a gazelor naturale. În cazul celui de-al doilea scenariu, perioada analizată a fost septembrie 2014 – februarie 2015.