Günter Verheugen, fostul comisar european pentru extindere: Nu cred că ar trebui să privim piața muncii din UE ca pe un magazin închis

„În cazul industriei IT din România, cred că aceasta ar trebui să aibă o dublă strategie: să utilizeze mai bine potențialul care există în țară și în același timp să faciliteze accesul persoanelor calificate din țările vecine din afara UE“, a declarat fostul oficial european într-un interviu pentru ZF.

România ar trebui să aibă o po­litică privind forța de muncă din IT prin care să folo­sească mai bine potențialul intern dar să nu-și închidă granițele nici în fața specialiștilor din țările vecine – precum Re­publica Moldova și Ucraina – care pot aco­peri deficitul puternic de personal, afirmă, într-un interviu pentru ZF Günter Verheugen, fostul comisar european pentru extindere.

„Nu cred că ar trebui să privim piața muncii din UE ca pe un magazin închis. Faptele demografice ne spun că vom avea nevoie de mai multă imigrație în viitor. Ucraina și Moldova au acorduri ambițioase de asociere cu UE și, dacă totul se desfășoară conform planului, ambele țări vor fi integrate complet din punct de vedere economic în viitorul apropiat. Libera circulație a forței de muncă este o parte indispensabilă a pieței comune“, a răspuns fostul oficial european la întrebarea dacă UE ar trebui să își schimbe politicile privind „importul“ forței de muncă din statele care nu sunt membre pentru a rezolva lipsa imensă de specialiști IT. „În cazul industriei IT din România, cred că aceasta ar trebui să aibă o dublă strategie: să utilizeze mai bine potențialul care există în țară și în același timp să faciliteze accesul persoanelor calificate din țările vecine din afara UE“, a afirmat el.

Întrebat cum evaluează poziția UE la nivel global din punctul de vedere al lansării și adoptării de tehnologii inovative, fostul comisar european a declarat că în opinia sa nu se poate spune că Asia și SUA sunt numărul unu la toate capitolele. „General vorbind, nu putem spune că UE se află în urma Asiei și a SUA atunci când vine vorba de noile tehnologii. În unele zone, țările UE continuă să se poziționeze în față, iar în alte sectoare UE rămâne în urmă. Un bun exemplu este industria automobilelor sau întregul sector al soluțiilor de mobilitate. Este foarte posibil ca mașina viitorului să nu fie dezvoltată pentru prima dată în UE.“ Soluția pentru o poziție mai bună a UE stă în educație și investiții, a adăugat el. „Se știe de mulți ani ce trebuie să facem: avem nevoie de o educație mai bună, de o forță de muncă mai calificată și de mai multe investiții în cercetare și dezvoltare. În secolul XXI, inovația tehnologică nu este creația unui singur geniu, ci un proces care necesită strategie, cheltuieli și organizare. Cred că UE ar trebui să-și concentreze politica de inovare asupra creării dispozițiilor bugetare pentru cele mai importante tehnologii, indispensabile în ceea ce privește competitivitatea în deceniile viitoare.“

Verheugen a oferit acest interviu în contextul participării sale, luna viitoare, la București, la cea de-a șasea ediție a Microsoft Business Summit, un eveniment anual dedicat dedicat tehnologiei pentru mediul de business, care va avea loc în data de 6 noiembrie, la Teatrul Național „I.L. Caragiale“ București.

Ce a mai declarat Günter Verheugen despre:

♦ ce ar schimba ceva la felul în care s-a derulat extinderea UE în anii 2000 – Mi-am pus și eu aceeași întrebare foarte des și am găsit un singur principiu care ar trebui schimbat, ca lecție din care avem de învățat. Extinderea din 2004/2007 a fost foarte strictă în sensul că așa-numitul „acquis comunitar“, întregul set de reguli și norme UE, trebuie adoptat și pus în aplicare pe deplin în cel mai rapid mod posibil. Astăzi, aș recomanda o flexibilitate mai dezvoltată și o oportunitate mai mare oferită statelor membre noi care să dispună de mai mult spațiu în vederea stabilirii propriilor priorități.

♦ unificarea digitală a Europei – Nu cred că ar trebui să avem o diviziune digitală în UE. Oamenii ar trebui să aibă aceleași oportunități digitale peste tot. În final, este vorba despre modul în care prioritizăm cheltuielile publice. În opinia mea, ar trebui să fie o prioritate principală în ceea ce privește bugetul UE. Beneficiul este evident: unificarea digitală înseamnă o productivitate mai mare și o poziție mai puternică pe piețele UE și cele globale.

♦ Brexit – Brexitul, cu sau fără un tratat de retragere, nu poate avea decât un impact negativ atât asupra economiei britanice, cât și asupra economiei UE în ansamblu. În unele zone, pierderile vor fi mai vizibile decât în altele.

Dacă este adevărat că start-up-urile din țările UE preferă să își aibă baza la Londra, trebuie să analizăm motivul pentru care aleg acest lucru. Ce condiții-cadru sunt mai avantajoase în Londra decât, să spunem, în București sau Berlin? Dacă putem îmbunătăți aceste condiții, trebuie să o facem.

♦ o revenire a protecționismului în comerțul mondial – Riscul este unul evident. Nu avem niciun motiv să ne complacem în această situație și nu ar trebui să credem că președintele Trump este doar un accident și că ne vom întoarce la treburile obișnuite după încheierea mandatului său. Faptul că ultima rundă a comerțului mondial, așa-numita rundă Doha, nu a fost încheiată cu succes a reprezentat deja un semnal puternic de avertizare. Chiar și înainte de Trump, sistemul comercial global prezenta deficiențe. Ca parte a Europei, noi trebuie să rămânem fermi pe poziții și să apăram ideea de liber schimb. Avem nevoie de un nou efort puternic pentru a crea condiții de concurență echitabile, care să țină seama de nevoile și interesele țărilor în curs de dezvoltare.

♦ ce schimbări ar trebui să facă UE – Așa cum am menționat, comerțul liber este cea mai bună opțiune pe care o avem. Însă,  trebuie să fim conștienți de faptul că comerțul liber înseamnă concurență, iar concurența creează schimbări structurale, indiferent dacă ne place acest lucru sau nu. Unul dintre motivele care au dus la creșterea naționalismului și populismului în UE este faptul că mulți oameni se tem de prea multă schimbare. Se tem că vor pierde. Prin urmare, factorii de decizie trebuie să încerce mult mai hotărât să ofere alternative pentru cei care își vor pierde locurile de muncă. Problema va fi din ce în ce mai urgentă ca rezultat al AI (inteligenței artificiale), digitalizării și robotizării.

Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit 2018