Furtuna economică bate la ușă în cea mai mare economie a lumii: scenariul care îngrijorează piețele financiare

Economia Statelor Unite ar putea intra într-o recesiune severă în 2027, după mai mulți ani de creștere robustă, avertizează David Rosenberg, economist de top și președinte al Rosenberg Research. Potrivit acestuia, două motoare esențiale care au susținut expansiunea, stimulul fiscal semnificativ și investițiile masive în inteligența artificială, urmează să se epuizeze, lăsând economia vulnerabilă, notează Business Insider.

Rosenberg a explicat că „am putea avea o recesiune severă în 2027, pentru că cheltuielile companiile nu vor mai putea cheltui bani  ca înainte”.

 El a adăugat că, după ce americanii vor primi rambursările de impozite în acest an, economia ar putea beneficia de o perioadă de respiro de două până la trei luni înainte de apariția unor probleme mai serioase.

Stimulul fiscal și cel legat de AI au fost în ultimii ani principalii factori care au alimentat creșterea economică. Printre acestea se numără legislația semnată în timpul administrației Trump, One Big Beautiful Bill, care a extins reducerile de taxe din 2017 și a introdus politici menite să stimuleze economia. Estimările Tax Foundation indicau un impact pozitiv pe termen lung de aproximativ 1,2 puncte procentuale asupra PIB-ului.

Rosenberg avertizează că efectul acestor stimulente ar putea fi compromis după alegerile din noiembrie, în contextul unei posibile preluări a Congresului de către democrați. Blocajele legislative ar putea împiedica implementarea măsurilor fiscale care susțin creșterea economică, iar stimulentul ar putea lipsi în 2027, a precizat economistul.

Pe de altă parte, investițiile în AI, care au impulsionat semnificativ economia, se apropie de vârful lor în 2026. Rosenberg subliniază că giganți tehnologici precum Amazon, Google, Meta și Microsoft urmează să cheltuiască aproape 600 de miliarde de dolari în proiecte legate de AI. Aceste investiții au generat aproximativ 90% din creșterea economică recentă, luând în considerare că americanii s-au îmbogațit din evoluția acțiunilor tehnologice.

„Vom elimina două surse importante de susținere anul viitor. Profitați de creșterea acțiunilor cât mai durează”, avertizează economistul.

Retragerea sprijinului fiscal și a celui legat de AI survine într-un context de creștere economică fragilă. PIB-ul real a înregistrat o creștere anualizată de 1,4% în ultimul trimestru, comparativ cu 4,4% în trimestrul anterior, conform datelor Bureau of Economic Analysis.

 În același timp, piața muncii prezintă semne de slăbiciune: angajările noi au încetinit, iar disponibilizările au crescut. Rata economiilor personale a scăzut la 3,6% la finalul anului trecut, în scădere cu 150 de puncte de bază față de începutul lui 2025.

O corecție semnificativă a pieței bursiere ar putea diminua efectul de avere și ar putea determina consumatorii să reducă cheltuielile, sporind riscul unei recesiuni.

 „Fără creștere a locurilor de muncă, fără creștere a veniturilor. Oamenii ar fi nevoiți să cheltuiască în conformitate cu veniturile reale”, avertizează Rosenberg.

Previziunile de recesiune și avertismentele privind stagflația revin pe agenda Wall Street, alimentate de volatilitatea piețelor generată și de conflictele geopolitice, inclusiv războiul din Iran, care amplifică incertitudinile economice globale.

Economia americană, susținută în ultimii ani de politici fiscale expansive și investiții masive în tehnologie, se confruntă astfel cu perspectiva unei perioade de ajustare dificilă, în care angajările, salariile și piețele de capital ar putea suferi corecții semnificative.