Franța, la un pas de criză politică: Guvernul Bayrou se află în fața unei moțiuni de cenzură decisive care poate schimba echilibrul politic și fiscal al țării. Ce urmează dacă guvernul va cădea

Guvernul premierului francez François Bayrou se află în fața unei moțiuni de cenzură critice luni, un moment care ar putea duce la căderea administrației sale, în contextul eforturilor de a reduce datoria publică a țării, scrie Finacial Times.

Bayrou a convocat votul în Adunarea Națională pentru a obține sprijin pentru bugetul pe 2026, care vizează reducerea deficitului Franței de la 5,4% din PIB anul acesta la 4,6%. Planul include reduceri de cheltuieli și majorări de taxe de 44 de miliarde de euro ($51,6 miliarde), precum și o propunere controversată de eliminare a două sărbători legale. În weekend, Bayrou a descris votul drept o „clarificare” a agendei sale.

Totuși, decizia sa ar putea avea efect contrar. Partidele de opoziție din Adunarea Națională s-au mobilizat împotriva guvernului minoritar, cu grupurile de extremă dreapta Național Rally, stânga France Unbowed și socialiștii, care au promis că vor vota împotriva lui Bayrou.

„Sunt momente când avem nevoie de un șoc puternic.Niciodată situația nu a fost atât de clară ca aceasta.” a declarat Bayrou.

Votul are scopul de a strânge sprijinul parlamentar pentru reformele fiscale propuse de Bayrou, dar rezultatul său are implicații mai largi pentru stabilitatea politică și economică a Franței. Deficitul fiscal al țării este cel mai mare din zona euro, cu o creștere a datoriei de 5.000 euro ($5.840) pe secundă și cu plăți de dobânzi estimate la 75 de miliarde de euro pentru anul viitor.

Dacă Bayrou pierde votul, președintele Emmanuel Macron ar putea fie să numească un nou premier, fie să dizolve Adunarea Națională și să convoace alegeri anticipate, deși consilierii săi susțin că alegeri anticipate nu sunt planificate momentan. Macron a respins repetat apelurile de a demisiona, lăsând problema trecerii unui buget nepopular nerezolvată – un scenariu care a dus la demisia predecesorului lui Bayrou, Michel Barnier, anul trecut.

Situația fiscală a Franței a revenit în atenția investitorilor, mai ales în contextul progreselor făcute de țările vecine, precum Italia, în reducerea deficitului. De la alegerile anticipate din iunie 2024, care au produs actuala blocare politică, indicele CAC 40 a scăzut cu 4,1%, comparativ cu un avans de 4,9% pentru Stoxx Europe 600 și un plus de 24% pentru DAX-ul Germaniei.

Piețele au arătat o ușoară relaxare după ce au apărut informații că Macron vrea să evite alte alegeri legislative anticipate. Spread-ul dintre randamentele obligațiunilor franceze pe 10 ani și bund-urile germane, un indicator cheie de risc, a scăzut ușor după veste.

Bayrou spera să obțină sprijinul parlamentarilor de stânga moderați, similar bugetului pe 2025, dar opoziția solidă îl lasă cu șanse limitate. Eșecul guvernului său ar marca o nouă administrație de scurtă durată, după cei 90 de zile ai lui Barnier, evidențiind poziția fragilă a lui Macron de la alegerile anticipate de anul trecut, care au fragmentat Adunarea Națională în trei blocuri antagoniste.

În cazul în care Bayrou cade, Macron se confruntă cu un echilibru delicat: alegerea unui premier capabil să unească aliații centriști și să negocieze cu socialiștii pentru a trece legislația. Noul premier ar trebui instalat rapid, deoarece este programată o grevă națională a sindicatelor împotriva bugetului pe 2026 pe 18 septembrie, iar pe 10 septembrie este planificat un protest mai descentralizat.

Din punct de vedere constituțional, Macron are libertate totală în privința termenului de numire. El a durat peste două luni pentru a-l numi pe Barnier după alegerile din 2024 și peste o săptămână pentru a-l desemna pe Bayrou după plecarea lui Barnier. Odată numit, premierul trebuie să formeze un cabinet aprobat de Macron.

Dizolvarea Adunării Naționale rămâne o opțiune, însă noi alegeri ar putea slăbi și mai mult controlul lui Macron asupra Camerei inferioare – un scenariu confirmat de alegerile anticipate de anul trecut.

Pe măsură ce Franța urmărește votul de luni, miza este mare: rezultatul va influența capacitatea guvernului de a reduce cel mai mare deficit bugetar din zona euro și va defini manevrabilitatea politică a lui Macron într-o Adunare Națională tot mai fragmentată.