Fondurile de investiții au circa 150 milioane euro pentru România, dar nu sunt firme interesante

“Fondurile de private equity și de venture capital au investit anul trecut în România circa 30 milioane de euro, iar în ceilalți ani, 2011-2012, în jurul a 40-50 milioane de euro, iar dacă ar fi să aducem toate fondurile disponibile pentru România acestea ar însemna 70-100-150 de milioane de euro, atât putem să absorbim”, a declarat Cristian Nacu, partener Enterprise Investors, unul dintre cel mai activ fond de investiții private din România, prezent la “Conferința de Risc de Țară Coface 2014”, organizată de Coface și Mediafax.

În opinia sa, fondurile investesc în companii care au creștere, care au un avantaj competitiv și o organizare internă competitivă și un management performant, criterii pe care le îndeplinesc destul de puține firme locale.

“O altă cerință pentru un fond de investiții sunt condițiile macroeconomice. Lipsa de predictibilitate este supărătoare și nu înțelegem lipsa unei strategii privind tipul companiilor pe care vrem să îl dezvoltăm și să îl susținem. Statul are foarte multe de făcut, investiții, infrastructură, politică fiscală. Fără aceste lucruri investitorii nu îndrăznesc să vină. Din păcate concluzia este că redresarea firmelor nu va putea să vină nici cu bani prea mulți de la bănci, nici de la noi, ci cu munca proprie și cu performanța companiilor”, a adăugat Nacu.

O alternativă la bănci și fondurile de investiții o reprezintă banii de la Uniunea Europeană, România având șansa pe fondul experienței exercițiului anterior să atragă sume mai mari.

Dan Barna, managing partner al firmei Structural Consulting Group, apreciază că perioada 2007-2013 aferentă programului de fonduri europene a reprezentat “cei șapte ani de acasă” în care instituțiile publice și mediul de business au înțeles cum funcționează.

“Anii 2007-2013 au fost cei șapte ani de acasă în care și instituțiile noastre și piața de business au înțeles cum funcționează banii aceștia europeni care au venit buluc pe capul nostru și n-am știut să-i absorbim”, a spus Barna.

El a arătat că pentru programul următor, derulat în perioada 2014-2020, autoritățile sunt mai pregătite, iar banii disponibili mai mulți.

“Pe partea de coeziune avem de dat 28 miliarde euro. Dacă vom reuși o absorbție mai mare înseamnă că sunt fonduri importante pentru companii în această perioadă și reprezintă o alternativă de finanțare”, a conchis Barna.