FMI: Lipsa progreselor în reformele structurale, obstacolul principal al creșterii PIB pe termen lung. Politica monetară nu trebuie relaxată imediat

“Acțiunile de îmbunătățire durabilă a performanțelor obținute de multe întreprinderi de stat (ÎS) ineficiente din sectoarele transporturi și energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parțial neîmbrățișării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a ÎS. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilității în acest domeniu. În același timp, autoritățile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în ÎS, prin oferte publice inițiale sau prin privatizări strategice”, a declarat într-un comunicat șefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, la finalul vizitei din perioada 13-21 octombrie.

Ea a subliniat că avantajele activității economice puternice din prezent vor avea o “viață” scurtă, fără o modernizare a infrastructurii de transport public a României, iar progresele către convergența economică vor fi lente.

Pe de altă parte, FMI apreciază că cel mai puternic pilon al reformelor structurale din România a fost îmbunătățirea continuă a cadrului de formare a prețurilor în energie, însoțită de eforturi permanente de întărire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili.

Schaechter spune că perspectiva de creștere economică pe termen scurt este puternică, însă există riscuri de a înregistra rezultate sub nivelurile anticipate.

“Economia crește într-un ritm sănătos, pentru anul 2015 anticipându-se o creștere PIB-ului real de 3,4%, la aceasta creștere contribuind, în general, consumul, investițiile și exporturile. Se preconizează ca și relaxarea fiscală prociclică din anul 2016, menită să impulsioneze cererea internă, să contribuie la o accelerare a activității economice cu aproximativ 3,9% în anul viitor. Ea va inversa însă progresele recent obținute în stabilizarea datoriei publice”, a completat șefa misiunii FMI în România.

FMI vede posibile tensiuni în economia românească pe fondul volatilității reînnoite de pe piețele financiare globale, incluzând riscurile de evoluții sub așteptări în zona comerțului și a fluxurilor de
capital.

“România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătățire considerabilă a indicatorilor săi macroeconomici, fiind susținută de trei acorduri succesive cu FMI, Uniunea Europeană și Banca Mondială. Protejarea acestor realizări, în contextul escaladării riscurilor de evoluții sub așteptări la nivel global, și mai ales în economiile emergente, este așadar crucială. Printre politicile prioritare principale se numără menținerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanțelor publice, precum și reînnoirea momentumului pentru reformele structurale – mai ales în zona companiilor de stat – pentru a susține nivelul de încredere și a îmbunătăți potențialul de creștere pe termen lung”, consideră Schaechter.

FMI: Politica monetară nu trebuie relaxată imediat, având în vedere măsurile fiscale din 2016

Fondul Monetar Internațional recomandă, totodată, ca politica monetară să nu fie relaxată imediat, cu toate că inflația se va menține negativă până la jumătatea anului viitor, având în vedere relaxarea fiscală expansivă din 2016, creșterea rapidă a salariilor și incertitudinile de pe piețele financiare globale.

“Se preconizează că inflația generală anuală se va menține în zona negativă până la mijlocul anului 2016, reflectând în mare parte reducerea TVA-ului la alimente din luna iunie și reducerea cotei standard de TVA din ianuarie 2016 și prețurile mai mici la mărfuri. Cu toate acestea, nu se impune o relaxare imediată a politicii monetare, dată fiind poziția fiscală bazată pe expansiune din anul 2016, creșterea rapidă a salariilor, anticipațiile inflaționiste amplu ancorate și incertitudinile ce persistă pe piețele financiare globale”, a declarat într-un comunicat șefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, la finalul vizitei din perioada 13-21 octombrie.

Continuarea inflației importate reduse ar putea însă complica pe viitor deciziile de politici, potrivit lui Schaechter.

În ceea ce privește sectorul bancar, șefa misiunii FMI apreciază că acesta a a făcut față cu bine incertitudinilor legate de Grecia din vara acestui an și continuă să mențină rezerve suficiente de capital și de lichidități.

“Pe măsură ce bilanțurile s-au consolidat și redresarea economică a căpătat teren, creditarea sectorului privat a început să dea semne de revenire incipientă. În același timp, menținerea unor rezerve puternice va fi esențială pentru ca băncile să poată gestiona riscurile legale considerabile”, a mai spus Schaechter.

Ea a punctat că urgentarea adoptării “atât de întârziatei” legislații din sectorul financiar, referitoare la închiderea băncilor, garantarea depozitelor, supravegherea macroprudențială și la obligațiunile garantate, va contribui la întărirea cadrului legal actual și la alinierea acestuia la bunele practici internaționale.

“În ceea ce privește modernizarea regimului insolvenței în România, procesul avansează, iar misiunea a recomandat consolidarea proiectului de legislație secundară pentru a se asigura implementarea eficientă a cadrului legal privind insolvența personală”, menționat șefa misiunii FMI în România.

Discuțiile dintre delegația FMI și autoritățile române s-au încheiat marți. Temele au inclus planurile fiscale, legea bugetului pentru 2016, reformele structurale și rectificarea bugetară.