FMI anunță că Legea Pensiilor este un dezastru: Îndatorează tânăra generație și folosește bani care se puteau duce în educație și sănătate

Legea Pensiilor care se află în prezent în Parlament va împovăra și îndatora generația tânără, în timp ce va aduce cheltuieli suplimentare de circa 4% din PIB, folosind bani ce ar fi putut fi utilizați în proiecte ce țin de investițiile publice, în sănătate sau în educație, apreciază reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI), după ce au finalizat vizita pe Articolul IV, prin are au analizat starea economiei românești.

„Legea Pensiilor care se află în prezent în Parlament justifică o analiză asupra echilibrului nevoilor sociale și a sustenabilității fiscal. Provizioanele din actuala fomră a legii ar genera cheltuieli suplimentare de circa 4% din PIB. Acest lucru ar da o lovitură gravă finanțelor guvernamentale, ar împovăra generația tânără, și ar deprioritiza cheltuielile pentru investiții publice, educație și sănătate”, spune Jaewoo Lee, șeful misiunii FMI în România.

Potrivit Legii Pensiilor, proiectată de guvernul Dăncilă și Liviu Dragnea, punctul de pensie urmează să fie majorat cu 15% în septembrie 2019 și cu 40% în septembrie 2020.

În cel mai recent raport, și Comisia Europeană critică Legea Pensiilor și susține că este susceptibilă să pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice.

FMI susține că România trebuie să aibă în vedere o consolidare fiscală durabilă, bazată pe măsuri calitative, pentru a putea întări economia.

„Deficitele fiscale ar trebui să scadă în perioadele bune ale economiei, pentru a putea crește în perioadele proaste – în scopul de a susține nivelul salariilor. De obicei acest lucru nu se întâmplă în România, iar conjunctura actuală nu face excepție. Mai multe ajustări fiscale înseamnă și o inflație mai redusă, și odată cu asta mai puține măsuri de politică monetară, ceea ce ajută competitivitatea”, explică reprezentanții FMI.

Ținta de deficit bugetar de 2,75 din PIB pentru 2019 ar fi un prim pas, potrivit FMI. După calculele lor, pentru a atinge această țintă, este nevoie de măsuri adiționale pentru circa 0,9% din PIB. Pentru a scădea vulnerabilităție, Fondul Monetar Internațional recomandă un angajament că deficitul va fi redus la 1,5% din PIB până în 2022.

Și pe partea de cheltuieli există loc de îmbunătățiri încât creșterea salariilor și a pensiilor ar putea fi moderată pentru a lăsa mai mulți bani pentru investiții, crede FMI.

În timp ce creșterea economică ar putea rămâne în România la circa 4%, deficitul de cont curent va depăși nivelul de 5% din PIB, explică Jaewoo Lee, șeful misiunii Fondului Monetar Internațional în România, după vizita anuală pe articolul IV.

„În timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al țărilor avansate din Uniunea Europeană, creșterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macoeconomice. Presiunea iflaționistă a revenit la suprafață, afectând în mod disproprționat veniturile reale ale oamenilor săraci și subminând competitivitatea”, explică Jaewoo Lee.

Reprezentanții FMI susțin că deficitul fiscal și cel de cont curent au crescut, atât investițiile publice cât și private au fost pe un trend decendent în ultimii ani, ceea ce a afectat perspectivele de creștere pe termen lung. În ceea ce priește deficitele, ale României au crescut foarte mult, consideră Jaewoo Lee, față de vecinii din regiune, ceea ce nu este normal într-o perioadă de bunăstare și creștere economică, ci mai degrabă caracteristic perioadelor în care economia este mai slăbită.

„Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune (n.red: boom-bust scenario – moment în care ciclul economic se schimbă rapid și trece de la creștere economică la recesiune). Un trend descendent va afecta mult mai sever oamenii cu venituri mici și standardul de trai al lor. În timp ce creșterea economică va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creșteri salariale și consum, deficitul de cont curent va depăși 5% din PIB”, spune Jaewoo Lee.

Pe termen mediu, deficitul de cont curent va rămâne la un nivel ridicat, în tip ce creșterea economică va încetini, reflectând pierderea competitivității.

„Este nevoie de politici mult mai echilibrate și de reforme structurale pentru a susține potențialul de creștere pe termen lung și convergența sustenbilă a salariilor cu cele din țările avansate ale UE”, adaugă reprezentanții Fondului Monetar Internațional.

Astfel, FMI susține că salariul minim în România a depășit deja nivelul sustenabil din cauza ritmului rapid de creștere, și că politicile guvernamentale trebuie să se concentreze pe investiții, care reprezintă viitorul economic al țării, și nu pe salarii crescute rapid pe termen scurt, pentru că nu sunt este o strategie sustenabilă.

Jaewoo Lee critică și utilizarea noului indice IRCC în sistemul bancar, deoarece este un indice foarte volatil, care măsoară o condiție a sistemului bancar în trecut nu în viitor, cum ar trebui.

„Sunt două aspecte care ne îngrijorează. În primul rând, această măsură, acest indice, este foarte volatil. Și sursa de volatilitate este dată de lipsă de lichiditate. Lichiditatea nu este neapărat legată de condiția economiei. Dar când este utilizat ca indice, un cost al volatilității poate ajunge să fie suportat de clienți. O altă problemă este că noi atunci când mergem la bancă, nu este normal să plătim la un indice care urmărește ceva ce deja s-a întâmplat în sistemul bancar, ar trebui raportat la un indice care urmărește starea viitoare a sistemului bancar”, spune șeful misiunii FMI în România, în timpul concluziilor după vizita anuală pe Articolul IV – în care revizuiește starea și perspectivele economiei.

În contextul sistemului bancar, Jaewoo Lee a amintit că Banca Națională a României este prima linie de apărare a economiei și trebuie apărată independența și credibilitatea acesteia, în timp ce polticile monetare sunt a doua linie de apărare.

Nu în ultimul rând, o altă problemă a băncilor semnalată de reprezentanții FMI în România este expunerea ridicată în fața statului.

Jaewoo Lee a mai spus că programul Prima Casă ar trebui eliminat treptat.