Fermierul român care a reușit să economisească zeci de mii de euro după ce a creat alături de vărul lui o aplicație de administrare a fermei

Agriso a pornit acum trei ani în cadrul fermei Agromec Visina, județul Dolj,unde Ștefan Stănescu administrează 3.600 de hectare de teren în arendă. Ca și în cazul majorității start-up-urilor, prin soluția sa Stănescu a vrut să rezolve o problemă: solele erau fragmentate, fiind dispuse pe opt localități; în plus, îi era greu să se asigure că utilajele mergeau conform planului. „Faptul că la acea vreme nu exista o soluție completă de management și monitorizare pentru ferme ne-a determinat pe mine și pe Mihai Stănescu, vărul meu, care este pasionat de programare, să punem bazele aplicației Agriso”, povestește fermierul de 28 de ani, cu master în economie europeană și cu un alt master în management agricol obținut la USAMV București.  Vărul său, Mihai Stănescu, în vârstă de 22 ani, este student în cadrul Facultății de Cibernetică a ASE București.

Au lucrat împreună timp de un an de zile, „am testat și îmbunătățit aplicația în ferma noastră, iar rezultatele au fost surprinzătoare”. Stănescu povestește că a lucrat din pasiune la aplicație și astfel n-a întâmpinat dificultăți notabile, însă a fost nevoie de „foarte multă răbdare pentru a verifica fiecare parametru în parte și pentru a ne asigura că toate datele sunt conforme cu ceea ce se întâmplă în fiecare zi în câmp”.

Aplicația Agriso este un produs software ce ajută fermierii să aibă un control asupra activităților din fermă, în timp real, din spatele unui telefon sau al unei tablete. Utilajele agricole sunt dotate cu dispozitive GPS ce le-ar permite fermierilor monitorizarea permanentă, la orice oră și din orice loc. Astfel, fermierul poate vedea ce suprafețe sunt lucrate, consumul de motorină pe fiecare operațiune în parte sau consumul general pe zi de lucru. Un alt lucru util pentru agricultori este survolarea și monitorizarea pământurilor prin intermediul dronelor. „Găsim rapid zonele problematice din interiorul fiecărei sole, unde solul începe să se erodeze din cauza lucrării intensive a acestuia, an de an, și pe care îl tratăm diferențiat de zonele productive, pentru a-l aduce și pe acesta, din nou, în parametri normali și pentru a crește astfel productivitatea din fermă”, spune Stănescu. Potrivit lui, solele din cadrul aplicației sunt compatibile cu softul APIA, dând posibilitatea fermierilor să facă declarațiile necesare pentru subvenții direct din aplicație.

Ștefan Stănescu susține că aplicația are utilizatori din fiecare județ al României, iar totalul suprafețelor fermelor ce utilizează aplicația „depășește 80.000 de hectare și avem peste 150 de conturi create”. Cifra de afaceri a Agriso în 2016 a fost de 75.000 de euro. „În primele două luni din acest an am depășit deja nivelul de anul trecut, pe fondul creșterii exponențiale a cererii”, afirmă fermierul român.

Cu ce ajută monitorizarea utilajelor? Eficientizarea și reducerea costurilor, în primul rând. Ștefan Stănescu susține că a economisit aproximativ 70.000 de euro doar din motorină. „Cu ajutorul aplicației am scăzut consumul de combustibil de la 330 de tone de motorină într-un an agricol la 260 de tone. Pentru o fermă de 3.600 de ha, 70 de tone de motorină reprezintă o scădere a consumului cu peste 21%, respectiv de aproximativ 20 de litri la hectar. De la 92 de litri consumați anual am ajuns la 72 de litri, în condițiile în care am arat cu 30% mai mult teren decât în anul anterior și consumul ar fi trebuit să fie mai mare”, spune Stănescu, care adaugă că și sporul de producție a crescut cu peste 10% cu ajutorul scanărilor.

Clienții care vor să folosească Agriso trebuie să plătească un preț inițial de achiziție, apoi vor suporta un cost lunar de 10 euro pentru fiecare utilaj pentru furnizarea de date în timp real și un cost lunar pentru servicii de asistență și mentenanță. „Suplimentar, se mai pot comanda și dispozitive dedicate pentru un control și mai bun al consumului de carburant sau se pot comanda și scanări ale terenurilor din satelit sau din dronă.” Potrivit lui, costurile fermierilor se amortizează în primele două luni.

Antreprenorul mai spune că în dezvoltarea aplicației a investit „destul de multe resurse financiare, alături de multă muncă și timp”, menționând că au avut un avantaj al economiilor făcute în paralel în cadrul fermei. Mărturisește că inițial nu se gândea că puteau monetiza aplicația, „dar după rezultatele obținute, au apărut primele solicitări de la fermieri din zona noastră, apoi am început să o promovăm și astfel cererea nu a întârziat să apară”.

România este o țară cu o îndelungată tradiție agricolă; fermierii învață meserie din tată în fiu și de obicei sunt reticenți la schimbare, deoarece ratarea unui an agricol din cauza unei greșeli ar putea periclita întregul business. Cât de deschiși sunt ei la noile tehnologii? Ștefan Stănescu spune că fermierii români vor să încerce, mai ales din cauza presiunii pe prețul cerealelor. „Cei din vest și America folosesc aceste noi tehnologii și asta se reflectă în prețurile scăzute, deoarece fermele devin mai eficiente și este rentabil pentru ele să vândă și la prețuri mai mici.” Cei doi antreprenori au solicitări de colaborare și din străinătate, din țări „precum America de Nord, Iordania, Nigeria, India sau Iran, dar logistic este mai ușor pentru noi ca primii pași să îi facem în apropierea României; dacă lucrurile merg bine, vom trece la următorul pas”.

Românii vor concura la nivel internațional pentru titlul de „cea mai bună afacere a anului din domeniul agriculturii”, în cadrul Future Agro Challenge. Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul evenimentului Global Championship Summit din 16 martie 2017 în Africa de Sud. Agriso a fost printre cei patru finaliști din România și a câștigat dreptul de a reprezenta țara noastră la nivel internațional. Ceilalți finaliști au fost Serafim, UAV Robotics și Naturami. Pentru 2017, au în plan extinderea echipei de cercetare-dezvoltare și de promovare, care în momentul de față este formată din 12 persoane, dar și implementarea de funcții noi precum o soluție GPS de ghidaj sau scanări automatizate cu drona.