Fermier: „Ne lăudăm că suntem pe primul loc la producția de porumb în UE, dar suntem pe locul zece la efectivul de bovine, ceea ce înseamnă că nu facem ce trebuie.“ Austria are de șapte ori mai multe vaci raportate la terenul arabil

♦ Austria are una dintre cele mai mari încărcături zootehnice din UE în sectorul bovinelor, de 140 vaci/100 ha de teren arabil, în timp ce România are o încărcătură de 20 vaci/100 ha, arată o analiză ZF pe baza datelor Eurostat ♦ Diferența dintre România și Austria, țară cu o suprafață de teren arabil de peste 6,5 ori mai mică decât a României, vine din investițiile făcute în zootehnie l Apoi, pe plan local nu doar că nu s-a investit, ci prăpastia s-a adâncit în ultimii ani, întrucât numărul de vaci din România a scăzut.

Austria a depășit efectivul de bovine din România în 2021, deoarece trendul lo­cal a fost descrescător și an de an s-au pierdut mii de vaci. Mai mult, șeptelul de bovine al Ro­mâ­niei a scăzut de la 3 milioane la 1,8 milioane din 2007 până în prezent, iar această cădere abruptă a avut loc din cauza lipsei unei poli­tici clare din partea autorităților, precum și a insuficienței fondurilor destinate susți­nerii sectorului zootehnic, a spus la rândul său Ilyas Szabolcs Gyorgy, consultant în accesarea fondurilor europene pentru agricultură.

„În anii ’90, aveam chiar peste 4 mili­oane de bovine. Șeptelul de bovine a scăzut, pen­tru că nu am avut o strategie clară pe care s-o urmăm în ultimii 15 ani de la ade­rarea la Uniunea Europeană și acum pen­tru investiții în sectorul bovine sunt doar 67 de milioane de euro, foarte puțini bani“, a spus Ilyas Szabolcs Gyorgy, executive manager, RegioConsult.

El a adăugat că este nevoie de resurse financiare mult mai mari pentru a susține fer­mierii în această ramură critică a econo­miei, mai ales că există un interes crescut pentru investiții în ferme de vaci, fie de lapte, fie de carne și subliniază că „dacă cei din Austria au putut să facă acest lucru, și noi putem“.

Austria are un efectiv de 1,86 mili­oane de bovine și Ro­mânia de 1,83 mi­­li­oane de bovine. Însă România are o suprafață de teren arabil de 8,57 mili­oane de hectare, pe când Austria are o suprafață de 1,32 mi­lioane de hectare. Astfel, Austria are o încărcătură zooteh­ni­că de șapte ori mai mare decât a României.

Apoi, România are circa 1 milion de vaci de lapte, iar Austria are 0,5 milioane de vaci de lapte, cu care România realizează o producție anuală de 4,2 milioane de tone, iar Austria de 3,9 milioane de tone, mai a­ra­tă datele Eurostat. Adică, o vacă din Austria dă 7,2 tone de lapte/an, în timp ce o vacă din România, dă, în medie, 4,2 tone de lapte/an, iar diferența vine din lipsa de teh­nolo­gie, de rasă sau de perfor­manța fermei în sine.

Mai mult, în România laptele plea­că de la poarta fermei în medie cu 1 leu pe litru, dar ajunge în supermarket să fie vân­dut și cu 12 lei litrul, în timp ce în Aus­tria în supermarket un litru de lapte costă sub 2 euro litrul. Totuși, pentru fermierii ro­mâni, banii primiți pe lapte sunt „prea pu­țini“ și abia acoperă costurile de producție, în timp ce Austria s-a specializat pe crește­rea vacilor de carne, produs alimentar ce aduce o valoare adăugată mai mare.

„80% din vacile de lapte din Austria se află sub controlul performanței. 75% din e­fec­tivul de bovine din Austria este repre­zen­tat de vacile din rasa Fleckvieh – Simmental. Pe lângă rasele Brown Swiss, Holstein, Original Pinzgauer și Sura de Stepă sunt crescute și numeroase rase de carne precum și rase aflate în programe de conservare genetică“, potrivit datelor de pe site-ul Asociației Naționale a Cres­cătorilor de Taurine din Austria – Rinderzucht Austria.

În ceea ce privește producția de carne de vită, Austria a realizat în 2022 circa 210.000 de tone, în timp ce România a făcut 35.000 de tone, mai arată statisticile euro­pe­ne.

Apoi, Austria este un important ex­por­tator de carne de vită. În anul 2022, va­loarea cărnii de bovine, proas­pătă sau refri­gerată, exportate din Austria s-a ridicat la circa 472 milioane euro, conform compa­niei de analiză și cercetare de piață Statista.

Pentru a evidenția cererea crescută, consultantul a afirmat că până acum s-au depus proiecte pentru a accesa fonduri europene pentru investiții în ferme de vaci de aproape 250 de milioane de euro, așadar cererea e de 3,5 ori mai mare.

„Am mers la Ministerul Agriculturii și i-am prezentat faptul că Austria ne-a depășit la efectivul de bovine, deși este o țară de trei ori mai mică decât România. Ne asemănăm din multe puncte de vedere la climă, relief și resurse, dar politica statului austriac a fost mai consistentă și mai con­vingătoare în ceea ce privește menținerea sectorului. La noi, în zonele mai greu acce­sabile, unde tradițional s-au crescut vaci, a început depopularea și scăderea efectivelor este vizibilă“, spune Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România.

Astfel, deși sectorul creșterii bovinelor a înregistrat cea mai semnificativă scădere după 1989 în agricultura românească, potrivit președintelui Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România, Dumitru Grigorean, autoritățile nu o văd din birouri, pentru că au apărut ferme mari, cu mii de capete, în spatele cărora se află investitori străini, danezi sau italieni, care se promovează masiv.

„La Ministerul Agriculturii pare că e totul în regulă în sectorul creșterii vacilor, dar noi pe teren vedem că scăderea este accentuată. În localitatea în care am eu ferma, în urmă cu 20 de ani erau 2.000 de vaci, iar acum mai sunt 800 și tot e bine, pentru că în Ardeal sunt sate unde nu mai sunt deloc“, menționează Grigorean.

În același timp, spune el, în Austria au fost susținute fermele de familie, care s-au dezvoltat treptat, pe când în România satele s-au depopulat și gospodăriile românești care practicau creșterea tradițională a până la zece vaci nu au beneficiat de sprijin pentru dezvoltare, iar astfel au vândut vacile.

„La ferme de vaci de carne fenomenul e și mai îngrijorător în România, pentru că proprietarii au 60-70 de ani și tineretul rar crește vaci. În Austria, se acordă diverse forme de sprijin pentru fermieri, în afara celor europene. De exemplu, colegii îmi spuneau că primesc spor de înălțime, dacă au ferma pe un deal, spor de menținere a peisajului natural, iar dacă rămân în sat primesc o primă. S-au găsit diverse forme de sprijin, pentru că altfel, din punct de vedere economic nu se poate susține activitatea. Pierzi astăzi, pierzi mâine, iar la un moment dat renunți“, a explicat Grigorean.