Fear of missing out (FoMo) în carieră și cum a devenit LinkedIn noul Instagram pentru angajați

Fear of Missing Out (FoMo) – chiar dacă nu ai auzit niciodată despre asta, aproape sigur ai simțit-o. FoMo descrie dorința de a rămâne continuu conectat cu ce fac ceilalți, lucru care a devenit extrem de la îndemână în zilele noastre. Această dorință exacerbată provine din teama de a rata anumite experiențe care ți-ar putea aduce multe beneficii. Din 2013, Fear of Missing Out (FoMo) este inclus în Oxford Dictionary.

Pe scurt, FoMo e acea senzație de gol în stomac când îți vezi prietenii împărtășind poze instagramabile cu serile lor în oraș, în timp ce singurele tale planuri sunt să stai pe canapea și să te uiți la Netflix sau poate să citești cartea aia pe care ai început-o acum vreo lună. Și în lumea digitală de azi este aproape inevitabil să nu te gândești măcar o dată pe zi, după un scroll rapid pe social media, oare nu cumva fac prea puțin?

Deși în principal FoMo te face să te simți prost în legătură cu viața ta personală, nici viața profesională nu scapă de efectele lui. În cultura organizațională modernă, în care conectivitatea este constantă, iar informațiile circulă neîncetat, FoMo și-a facut simțită prezența și în carierele noastre ca un kind reminder deloc kind. Omniprezența social media contribuie la FoMo în carieră, la fel cum determină și FoMo în viața noastră personală. E un cerc vicios. Când vedem update-uri constante despre ceea ce fac toți ceilalți, ne trezim simțindu-ne presați și temându-ne că nu facem suficient pentru cariera noastră. Și, deși s-ar putea să vedem prin postările de pe Instagram sau videoclipurile editate de pe TikTok, și să diferențiem realitatea de romantizarea generală a vieții, este mult mai greu să separăm postările „profesionale” de pe LinkedIn de ceea ce înseamnă cu adevărat realitatea joburilor noastre.

Ne putem întreba astfel dacă nu cumva LinkedIn este pentru viața noastră profesională ceea ce este Instagram pentru cea personală. Când vorbim despre FoMo și joburile noastre, am observat că LinkedIn poate fi principalul trigger. Având în vedere că întregul scop al LinkedIn este să ne conecteze cu noi locuri de muncă sau oportunități de afaceri, nu este deloc surprinzător că un flux constant de conținut despre promovări în carieră, noi roluri sau păreri ale unor influenceri din diferite domenii poate fi destul de copleșitor și ne face să ne întrebăm dacă nu cumva am rămas prea în urmă. Tocmai pentru că se concentrează pe muncă, avem încredere că este mai autentic decât alte platforme, iar asta nu face decât să amplifice impactul asupra anxietății noastre că nu am avansat destul în carieră.

Dacă suntem complet sinceri, orice platformă de social media contribuie la FoMo. În general, oamenii pun în față succesul și sărbătorirea acestuia, lucru care face ca și algoritmii să urmeze aceeași traiectorie – prin aprecieri, comentarii și distribuiri. Așa că nu prea e o mare surpriză faptul că postările pe care le vedem cel mai des pe feedurile noastre de LinkedIn sunt acelea în care oamenii arată ce realizări „uimitoare” au avut în ultimul timp. Această expunere constantă la cât de departe au ajuns ceilalți în propriile cariere ne determină uneori să ne punem și mai mult la îndoială propriile progrese și alegeri. De asemenea, această îngrijorare constantă poate determina angajații să se simtă deconectați de mediul lor de lucru, ceea ce aduce efecte negative asupra responsabilităților zilnice.

Teama cu privire la ratarea unor oportunități importante poate duce, de asemenea, la scăderea performanței și a productivității în munca. Toate acestea duc inevitabil la nemulțumirea generală față de viața profesională. Chiar dacă FoMo în carieră pare o problemă „de oameni mari”, nici generația Z nu scapă de anxietatea și frica de a rămâne în urmă în viața lor profesională. Cu un simplu search pe TikTok (una dintre cele mai utilizate platforme de social media de către tineri) expresia „Career FoMo”, apar zeci de videoclipuri în care tinerii se plâng de cât de dificil le e să își găsească un job după facultate, cât de greu e să te angajezi într-o corporație cu persoane care au dublu vârsta ta, dar și de nivelul de toxicitate pe care îl întâlnesc tot mai des în organizații.

De asemenea, e bine cunoscut faptul că gen Z pune pe primul loc flexibilitate de la locul de muncă și că în majoritatea cazurilor preferă să lucreze remote, dar se lovește de anxietatea că ratează „experiența biroului” și a networkingului. Deși, după părerea mea, nu putem scăpa în totalitate de teama că nu facem suficient – și că poate nu ar strica un task în plus, un proiect nou în care să ne implicăm, un al doilea job sau, de ce nu, chiar să schimbăm compania pentru care lucrăm cu una mai bine văzută în domeniu și care oferă “mai multe” angajaților; putem ține sub control FoMo printr-o planificare mai atentă a timpului și o actualizare constantă a obiectivelor noastre și transformarea lor în acțiuni realizabile. Dar mai important, mai puțin scroll pe social media chiar face minuni. Și asta vine de la cineva din generația Z.    

Oana Ioniță este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium