Fascinația mașinii japoneze: de ce a intrat Suzuki pe piața din România când alți dealeri puneau lacătul pe ușă

MĂRCILE JAPONEZE AU FOST FOST ÎNTOTDEAUNA PRIVITE CA FIIND AUTOMOBILE EXOTICE, IAR CINE ACHIZIȚIONEAZĂ UN AUTOMOBIL DE LA UNUL DINTRE BRANDURILE NIPONE O FACE DUPĂ CE A STUDIAT PIAȚA, ESTE DE PĂRERE ALIN RADU, GENERAL MANAGER LA SUZUKI ROMÂNIA, ȘEFUL REPREZENTANȚEI PE PIAȚA LOCALĂ. ”Japonezii au venit ultimii în România și din acest motiv clienții au percepția că mașinile japoneze au prețuri mai mari decât cele germane, cu toate că economia de piață a egalizat prețurile, iar acum și brandurile japoneze sunt competitive pe piața locală. Și mașinile japoneze au acum un raport preț/calitate bun, iar pe segmentele A, B, C și SUV acestea au chiar un preț mai bun decât mașinile germane„, a spus Alin Radu. El a subliniat că, ”din păcate pentru vânzătorii de mașini japoneze, piața românească este una filogermană când vine vorba de automobile„.

În România cel mai bine vândut brand japonez este Toyota, cu 938 de mașini noi înmatriculate în primele cinci luni, în creștere cu 15%, potrivit datelor de la Poliție, urmat de Suzuki, cu 369 de unități, în urcare cu peste nouă procente, și Mazda cu 319 unități, în urcare cu 45% față de perioada similară a anului trecut.

În 2013 vânzările mărcii au scăzut cu aproximativ 30% față de anul anterior, la 928 de mașini. Cel mai bun an pentru marca niponă a fost 2009, când s-au livrat aproape 1.800 de mașini pe piața locală. ”Anul trecut vânzările au scăzut deoarece au scăzut volumele de producție pentru Swift și SX4 și nu am putut livra. Uzina a trecut de la trei schimburi la două. Tot anul trecut a intrat în producție S-Cross. A existat o pauză pentru a permite instalarea noilor linii și s-a oprit importul de Alto din India. Pentru noi anul 2013 a fost cel mai rău până acum. Piața locală a scăzut și ea, dar noi am exagerat„, a declarat Alin Radu.

Un dezavantaj al mărcii, în opinia șefului Suzuki, este faptul că brandul nu vinde flote mari, cum fac alte branduri. ”Gama noastră este atipică deoarece România nu are volume mari pe clasele A și B. Pe de altă parte, cota de piață pe 4×4 este de 3,7%, una foarte bună, iar la 4×4 benzină suntem 8%, mult peste principalul concurent, Dacia Duster.„

Anul trecut circa 80% din piață a fost reprezentată de vânzările către companii, iar companiile de leasing operațional au avut o cotă importantă. În acest an, firmele au ajuns la un procent de 74% în primele cinci luni, dar numai după demararea programului de casare, fără care persoanele juridice reprezentau 84%.

”Persoanele fizice, în lipsa unui mecanism care să le încurajeze să se orienteze către mașini noi, se orientează acum către automobile vechi și foarte ieftine și foarte poluante. Timbrul de mediu ne-a adus în situația hilară în care în țară intră mașini care se pot încadra direct în programul Rabla. Este o formă socială făcută prost deoarece cu toții plătim. Ce intră în parc sunt multe mașini cu echipare de bază, iar în cele mai multe cazuri clienții sunt dispuși să renunțe și la elementele de siguranță. Vedem cum mașini mai puțin poluante precum cele Euro 3 și 4 nu pot fi aduse din cauza taxelor mari, iar cele noi nu sunt încurajate„, a spus directorul Suzuki România.

În cazul mărcii nipone, persoanele fizice reprezintă 40% din vânzări și restul persoanele juridice. ”Pentru noi, companiile înseamnă în realitate clienți cu meserii liberale precum avocați sau notari. La capitolul flote anul trecut nu am performat deloc bine, dar în acest an am livrat câteva inclusiv firmelor de leasing operațional. Noi ne concentrăm pe companiile locale„, a spus Alin Radu.

În ceea ce privește distribuția pe județe, 40% din vânzările de mașini noi Suzuki se vând în București, iar restul în provincie. Dacă se ia în calcul și Ilfov, atunci Capitala se apropie de 50%.

La fel precum în cazul Mazda sau Opel, biroul local se ocupă cu activitatea legată de operațiunile de marketing, strategia comercială și prețuri, în timp ce importurile sunt realizate de fiecare dealer în parte. ”Înainte de 2008 în România erau trei importatori, la București, Timișoara și Oradea. La sfârșitul anului 2007, începutul lui 2008, a fost înființat biroul de reprezentanță. Eu sunt cel care a început businessul din partea fabricii. Noi am prins finalul apoteotic al pieței românești și toată criza„, spune șeful Suzuki România.

”Noi am venit la 0,06% cotă pe o piață de 300.000 de mașini. Suzuki aproape nu exista în România în 2008. Am dezvoltat rețeaua de dealeri de la trei la un maxim de 20. Aproape toți au fost dealeri noi, nu au mai lucrat anterior cu Suzuki, cu excepția a doi dintre ei, care erau subdealeri de dinainte de 2008. Aici au fost și avantaje, și dezavantaje. Desigur, dezavantajul a fost acela de a nu fi lucrat pe piața de dinainte de 2008, dar avantajul a fost că am lucrat cu ei în condiții reale de piață și din acest motiv am avut fluctuații mici ale numărului de dealeri.„ În prezent marca japoneză are 17 dealeri, la fel precum în 2009, în timp ce în 2010, respectiv 2011 numărul acestora urcase la 19, respectiv 20.