Fascinația board games în era tehnologiei. Cine sunt românii care se joacă board games și câți bani fac producătorii de jocuri români

Klaus Teuber era tehnician dentar în orașul Darmstadt, Germania, în anii ’80 când a început să facă board game-uri elaborate în pivnița sa, inițial „pentru a evada. Mi-am creat propria lume”, a declarat el pentru The New Yorker. Teuber este creatorul celebrului Settlers of Catan, un joc care a devenit sursa de evadare nu numai pentru el, ci pentru milioane de oameni. Jocul a fost lansat în Germania în 1995 și un an mai târziu și în SUA. Acum este disponibil în 39 de limbi (inclusiv română) și s-a vândut în peste 27 de milioane de unități la nivel mondial până acum.

Board game-urile sunt jocuri de societate cu o istorie bogată, iar în ultimii ani și-au croit drum și spre novici, cei care nu sunt familiarizați cu aceste jocuri. Deși tehnologia și noile jocuri video ne ocupă din ce în ce mai mult timp, tot mai mulți oameni se îndreaptă către plăceri mai „simple”, jocurile de societate care încurajează jocul împreună cu alții și interacțiunea față în față.

Piața jocurilor board game a crescut timp de șapte ani consecutivi, ajungând să devină o industrie de aproape 1,5 miliarde de dolari în SUA și Canada. Vânzările de așa-numite jocuri de hobby în SUA și Canada au ajuns la 1,44 miliarde de dolari în 2016, marcând un avans de 21% față de 2015, potrivit unui raport compilat de compania de cercetare de piață ICv2. Compania definește aceste jocuri de hobby drept produse pentru gameri (board game-uri, jocuri de cărți etc.) și care sunt vândute de obicei în magazine specializate.

Presa străină a declarat că avem parte de o renaștere a fenomenului board game. Un studiu publicat de The Guardian arată că între 2010 și 2014 achizițiile de astfel de jocuri au crescut, în fiecare an, cu 25%-40% la nivel global. „Piața globală de board game înregistrează o creștere anuală de peste 20% pe an de aproape un deceniu și mai are loc să crească”, este de părere Andrei Novac, fondatorul NSKN Games, producător de board game-uri. El pune succesul jocurilor în această eră a tehnologiei pe seama faptului că oamenii vor și simt nevoia de socializare. „Jocurile de societate te «forțează» să stai față în față, să vorbești, să te apropii de prieteni, familie sau de simple cunoștințe.”

Andrei Dordea, unul dintre fondatorii AfterRace Games, alt producător de board games din România, crede că succesul jocurilor de societate se datorează tocmai tehnologiei, „și fricii, poate îndreptățite, că pierdem controlul. Natura este guvernată de echilibru, iar oamenii au nevoie de oameni. Cred că la o masă contează mai puțin jocul și mai mult cu cine îl joci. Iar board game-urile creează această premisă”. La nivel european, cele mai mari piețe pentru jocuri și jucării sunt Marea Britanie (3,8 mld. euro), Franța (3,5 mld. euro), Germania (3,4 mld. euro). La subsegmentul de jocuri și puzzle-uri conduce Franța cu 478 mil. euro, urmată de Germania cu 425 mil. euro și de Marea Britanie cu 319 mil. euro, conform Euromonitor.

Un argument pentru creșterea în popularitate a jocurilor de societate este dat de Milton Griepp, managerul ICv2, care consideră că „oamenii sunt mai puțin interesați să se uite la ecrane după muncă și mai interesați de interacțiunea față în față”. Iar Costin Manolescu, unul dintre promotorii jocurilor de societate de pe plan local, consideră că „board game-urile aduc o componentă ludică, dar și de socializare. Din ce în ce mai mulți oameni vor să evadeze din rutina cotidiană, iar acestea sunt o alternativă”. Tot Manolescu explică faptul că la creșterea veniturilor vânzătorilor și producătorilor a ajutat și prezența acestor jocuri în hipermarketuri, librării sau cafenele. „Considerabil cred că au contribuit și evenimentele dedicate, precum târguri de profil, campionate naționale sau concursuri cu premii”, adaugă el.

Dacă în Germania sau SUA aceste tipuri de jocuri sunt populare de mulți ani și nu numai în rândul copiilor, ci și al tinerilor și adulților, în România fenomenul abia se prinde contur.  Piața totală de jucării și jocuri din România este estimată de Euromonitor pentru 2017 la 155 mil. euro, cu un avans de 5% față de 2016, în timp ce „felia” de jocuri și puzzle-uri, ce include și jocurile de societate, este estimată la 15,4 milioane de euro în 2017, mai mult cu 7,5% față de 2016, potrivit Euromonitor.

De fapt, în ultimii cinci ani piața locală de jocuri și jucării a crescut cu 39%, iar subsegmentul de jocuri și puzzle-uri a ținut pasul, înregistrând un avans de 38,2% pentru aceeași perioadă.

Daniel Indru, un utilizator al unui forum dedicat pasionaților de board game-uri, a realizat o analiză a pieței de board game-uri din România din 2010; șapte ani mai târziu a analizat aceste date. „Curiozitatea e oarecum o deformație profesională, deoarece am lucrat aproape opt ani în programarea producției și în warehouse management, de unde am rămas cu mici manii mai mult sau mai puțin obsesive”, își argumenta el demersul în 2010. Potrivit lui, în 2010 existau șase magazine specializate, ce aveau în ofertă aproximativ 450 jocuri diferite. Două dintre ele mai există și azi (Red Goblin și Taraba de Jocuri), două au dispărut (Boardmaster și Regina & Nebunul) și alte două și-au reprofilat activitatea și nu mai fac vânzare retail. În 2017 există mult mai mulți retaileri pe piață și câțiva dintre ei au peste 1.000 jocuri diferite pe stoc.

„La nivel mondial are loc o renaștere a fenomenului. În România de abia a ajuns fenomenul, deci nu cred că e vorba de o renaștere, ci doar de o popularizare a lui. Totul a început prin 2006 și de la an la an a crescut simțitor”, explică și Alexandru Trofin, fondatorul Lex Shop din Iași.

Business MAGAZIN s-a uitat pe cifrele câtorva magazine specializate în comerțul de board game-uri și a constatat o creștere a veniturilor și a profitului net. Chiar dacă sumele nu sunt tocmai mari (veniturile se învârt în jurul a 1,5 – 3 milioane de lei pentru anul 2016, potrivit datelor disponibile la Ministerul de Finanțe), se poate vedea o tendință de creștere a fenomenului, și, implicit, a afacerilor din această zonă.

O modalitate de popularizare a fenomenului de board game-uri este prin organizarea târgurilor de profil, unde sunt promovate atât jocurile, comerțul, cât și creativitatea celor pasionați de boardgame design. Deocamdată, în România există doar un singur târg de acest fel, numit Zilele Jocurilor, organizat de trei ani la Târgu-Mureș. Acest târg ar putea deveni, la o scară mai mică, echivalentul celui mai mai târg de acest gen, respectiv Spil din Essen, Germania, unde numărul participanților îl depășește pe al locuitorilor orașului. Târgul din Germania este cel mai important la nivel european.

Astfel Spiel des Jahres din Germania este cea mai așteptată competiție pentru iubitorii de board games, un fel de Oscar pentru creatorii de jocuri. Un juriu testează jocurile lansate în anul respectiv, apoi stabilește distincții precum Jocul anului. Un asemenea premiu echivalează cu o creștere semnificativă a vânzărilor și a popularității jocului. Catan, Carcassonne, Dixit, Ticket to Ride sunt câteva dintre titlurile premiante la Spiel des Jahres; se numără și printre cele mai populare la ora actuală.
„Se iau în calcul toate jocurile apărute pe anumite piețe europene și se acordă anumite premii; dacă primești o distincție, vinzi 10.000 de jocuri instant. Ar fi minunat dacă am putea duce jocurile noastre pe acele piețe pentru a putea fi luați în considerare”, spun soții Andrei și Karin Șerban, creatorii jocurilor Ritualia și Sezonia.

Deși pare paradoxal, popularitatea jocurilor de societate a sporit și datorită tehnologiei. Multe din cele care apar sunt finanțate chiar de jucătorii pasionați. Kickstarter, platforma de crowdfunding, a devenit o sursă importantă de finanțare pentru creatorii de board game-uri. Mulți dintre cei care au o idee și o și pun în practică realizând un prototip merg pe Kickstarter pentru a strânge banii necesari producției. Rețeta pare a avea succes, iar cifrele dovedesc asta.

Proiectele de la categoria de jocuri de pe Kickstarter au atras cele mai importante finanțări: din 2009 până în 2016, au primit aproape 500 de milioane de dolari. În funcție de finanțare, alte tipuri de proiecte care au trezit interesul investitorilor au venit din domeniile tehnologie (448 mil. dolari) și design (435 mil. dolari). Sigur, categoria de jocuri conține și jocuri video, dar banii primiți de acestea sunt puțini în comparație cu banii primiți de board game-uri. Un motiv pentru care astfel de jocuri au succes se datorează faptului că oamenii finanțează producția jocului, nu concepția acestuia. Totul e gata, este nevoie doar de bani pentru a putea comanda fabricii producția efectivă a acestuia. „Cu ajutorul platformelor de crowdfunding  jocurile au prins aripi și dacă în 2011 se lansau 400 de jocuri noi pe an, acum numărul este de zece ori mai mare”, este de părere Andrei Novac, fondatorul companiei de board game-uri NSKN Games.

În 2011, cel mai bine finanțat board game a primit 70.000 dolari; acum, recordurile de finanțare au fost primite de Kingdom Death (au cerut 100.000 de dolari și au primit 12,4 milioane de dolari) și Exploding Kittens (au cerut 10.000 de dolari și au primit 8,8 milioane de dolari). Totuși, piața locală este încă la început, pe de o parte pentru că românii nu au acces la Kickstarter (companiile din România nu pot demara campanii pe platformă), dar și pentru că românilor le lipsește tradiția de jocuri de societate pe care o au alții, de pildă germanii.

„Există, fară îndoială, un boom în popularitatea board game-urilor în ultimii ani. Paradoxal, o «vină» importantă o poartă digitalul, platformele de crowdfunding devenind o adevărată piață de producție și desfacere. Retailul rămâne încă la putere, dar cumva aș forța o comparație între TV-ul clasic și internet TV”, explică Andrei Dordea, cofondator al companiei de board game-uri AfterRace.

Joaca în România

Adrian Cîrstea a descoperit jocul Settlers of Catan în 2004, datorită unui fost coleg de școală. El și alți prietenii de-ai săi au fost încântați de joc și „având legătură cu lumea tipografică am decis că merită să facem o încercare de a populariza acest joc de societate în România, prin traducerea în limba română”. A reușit să obțină licența pentru acest joc, iar la finalul lui 2006 a apărut versiunea localizată a jocului Catan; în 2009 au fost produse în română și două extensii ale jocului de bază. Cîrstea este și fondatorul magazinului specializat Ideal Board Games, ale cărui venituri au fost de 2,9 milioane de lei în 2016, potrivit datelor Ministerului de Finanțe.

În momentul de față, există mai multe magazine care vând board games, unele specializate, precum cutia.ro, ludicus.ro sau Regatul Jocurilor, iar altele includ în ofertă aceste tipuri de jocuri, precum Cărturești sau Librarium. Grupul de magazine Lex are o componentă de retail fizic, Lex Hobby Store, care vinde produse de mai multe tipuri  de la rechizite școlare la jocuri de societate. Lex Shop este magazinul online care din 2016 a fost desprins din Lex Hobby Store. „Prin Lex Games facem distribuție și pe asta ne vom axa cel mai mult în anii care vin. Deja în 2018 am scos pe piață șase jocuri în română și nu ne vom opri aici. Ne vom extinde gama de produse. Momentan distribuim jocuri de societate, figurine colecționabile, puzzle-uri și produse hobby art”, spune fondatorul magazinului, Alex Trofin.

El susține că jocul cel mai vândut este Catan, urmat de cele de petrecere, precum Exploding Kittens sau Șeriful din Nottingham. „Mai sunt și cei care au încercat jocurile astea și vor să treacă la următorul nivel, către jocuri complexe, ca Alchimiștii sau Pulsar 2849.”

Alexandru-Ovidiu Manea a deschis magazinul Regatul Jocurilor după o provocare lansată de un prieten. „Eram în căutarea unor jocuri și devenise frustrant că nu reușeam să le găsim în România, așa că ne-am gândit să deschidem noi un magazin. Două zile mai târziu au început procedurile pentru deschiderea firmei, iar peste două luni a pornit totul”, își aduce aminte fondatorul magazinului de board game-uri Regatul Jocurilor.

El pune popularitatea jocurilor de societate pe seama recomandărilor „din gură în gură sau mai bine zis de la masă la masă”. Totuși, Manea consideră că fenomenul este încă la început pe plan local, din cauza „mentalităților învechite ale românilor legate de board game-uri. Cei mai mulți consideră că sunt pentru copii sau nu sunt încrezători în jocuri de acest gen”. De aceea, jocuri cu vechime mare precum Catan au intrat greu pe piața din România. „Românul este foarte precaut la cumpărături și este foarte sceptic la jocuri.”

Costin Manolescu este programator, pasionat de board game-uri și promotor al acestor jocuri. El a susținut mișcarea prin înființarea în 2009 a unui blog unde sunt prezentate diferite jocuri, se traduc regulamente și manualele jocurilor în limba română și sunt promovate evenimentele legate de board game-uri. „Începând cu 2012 am început proiectul Jocul Anului în România și, timp de șase ani, am oferit premii celor mai bune jocuri nominalizate de jucătorii români.”

Andrei Șerban, creatorul board game-urilor Ritualia și Sezonia, este de părere că „suntem o societate care a jucat Bunul Gospodar, Monopoly și Nu te supăra, frate. Încă suntem la început la categoria board game-uri. De obicei, adulții români se rezumă la jocuri precum remi sau renț”.

Toate jocurile sunt făcute pentru a fi jucate împreună cu alți oameni, dar există două mari cateogrii. Jocurile de societate de tip euro-style au în general reguli simple, „nu înseamnă însă că au și complexitate mică”, care accentuează strategia în detrimentul temei, minimalizează norocul și conflictul, preferă teme economice în loc de militare și în general păstrează toți jucătorii la masă până la sfârșit, explică Costin Manolescu. Pe lângă acestea, mai sunt jocurile „americane”, care scot în evidență teme fantasy sau militare, se bazează și pe noroc și pe conflict între jucători și permit eliminarea din joc a unui concurent. „Din ce am observat, românii preferă jocurile de tip euro. Cele mai cunoscute și populare jocuri din România sunt: Catan, Carcassonne, Activity, Dixit, Rezistența, Saboteur, Ticket to Ride, Cards Against Humanity”, spune Manolescu, care precizează că în cafenele și ceainării predomină jocurile de petrecere precum Activity, Dixit sau Saboteur.

Competiția de la ora ceaiului

„Multe grupuri mari (opt-zece persoane) aleg jocurile de petrecere, cele mai căutate fiind Activity, Alias, Nume de Cod. Cealaltă categorie de jucători care se diferențiază sunt cei «serioși», care optează în general pentru clasicele Catan, Carcassonne, Cluedo, Ticket to Ride, sau mai complexe  Pirate’s Cove, Insula lui Skye, chiar și D&D”, explică Mirela Iordan preferințele românilor în materie de jocuri. Ea a preluat de curând, împreună cu Alex Gingu, cafeneaua Aria Cafe, unul dintre locurile din București unde pasionații de jocuri se pot întâlni pentru un joc. Localul a fost gândit de la început ca spațiu de joacă de board game-uri. „Atât noi, cât și foștii asociați avem în comun în primul rând pasiunea pentru jocurile de societate și dorința de a scoate puțin oamenii din mediul online, care ne acaparează pe zi ce trece”, spune ea.

Așadar, o nișă care a înflorit odată cu expansiunea jocurilor de societate este cea a localurilor care oferă jocuri pentru închiriat și a cafenelelor care pun la dispoziția clienților fel de fel de jocuri. Primele locații de joacă (ceainării și cafenele) au început să apară prin 2011, iar acum sunt cu zecile în Capitală și toate marile orașe din România au cel puțin un loc pentru astfel de activități.

Un exemplu atipic îl constituie asociații din afacerea Le&Le Games, care au pornit cu un magazin de board games în Târgu-Mureș, apoi au decis să deschidă și un club de joacă. „Le&Le Games au deschis un pub uriaș, unde pasionații se pot juca; voiau să promoveze magazinul, dar planurile s-au schimbat. Au dezvoltat o comunitate, iar acum foarte multă lume vine la bar să joace și cele mai mari câștiguri ale afacerii se datorează consumației”, spune Karin Serban, cocreatoarea jocului românesc Sezonia, realizat de ADK Games.

„Clienții, cu mici excepții, ne aleg tocmai pentru varietatea jocurilor și pentru atmosfera colorată și relaxată. Până în 5% dintre grupuri vin doar să discute”, spune Mirela Iordan, care precizează că investiția în jocuri se amortizează într-un timp lung, „deoarece taxa de joc se aplică doar în weekend și are o valoare modică, de 2 lei pe persoană”.

Tot ea adaugă că majoritatea clienților Aria Cafe sunt tineri cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani și că fetele fac majoritatea rezervărilor. „Vorbind însă despre board gamerii înrăiți, aceștia se situează în intervalul de vîrstă 25-35 și ies în evidență prin gradul de cunoștințe și implicare de care dau dovadă. De la ei aflăm în general ultimele noutăți în domeniu”, spune Mirela Iordan, care adaugă că în acest an plănuiește să organizeze evenimente de board games și campionate.

„Cei de peste 45 de ani nu ies din raza Monopoly, remi, șah, iar cei sub 25 de ani nu prea știu de board game-uri”, este de părere Alexandru-Ovidiu Manea, fondatorul Regatul Jocurilor. Andrei Novac, creatorul NSKN Games, spune că amatorul de board game-uri din România este  „probabil acel «geek» care a descoperit jocurile în liceu sau facultate”. Profilul acesta nu se aplică și pentru jucătorul din SUA, crede el, pe care-l vede drept „persoană cu familie, care vrea să-și educe copiii cu jocuri moderne. Este vorba despre adulți care dispun de suficienți bani ca să poată investi masiv într-un hobby care nu este ieftin”.

Exacerbarea pasiunii pentru joc

Majoritatea jocurilor de societate din cafenele și din casele oamenilor nu sunt produse în România și nici gândite de creiere românești, ci sunt variante traduse în limba română. Totuși, în peisajul românesc se găsesc câțiva designeri români de board games. Punctul comun al celor cu care am vorbit este pasiunea pentru board game-uri.

Andrei Novac este de profesie IT-ist și de câțiva ani locuiește în Polonia. În aprilie 2011, împreună cu trei prieteni a înființat NSKN Games, cu sediul la București și biroul în Polonia. De atunci, tinerii au lansat deja șapte jocuri (fără a pune la socoteală extensiile) și lucrează la încă patru. El este printre puținii inventatori de board game-uri și au și monetizat produsul; concret, în cazul lor vânzările au ajuns la jumătate de milion de euro atât în 2016, cât și 2017.

Primul joc lansat a fost în 2011, după doi ani de design și dezvoltare. „Am fost înconjurat de prieteni care preferau să își petreacă timpul liber dedicându-se jocurilor de societate și am descoperit o pasiune care mi s-a părut în același timp și o oportunitate de afaceri.” Cea mai mare parte a jocurilor dezvoltate de NSKN Games ajung în Statele Unite și Canada (în jur de 45%), susține Novac, iar a doua piață de desfacere pentru ei este Europa de Vest, în special Germania, Marea Britanie și Franța. Tot el menționează și că Polonia este o piață atrăgătoare pentru creatorii de jocuri, mai cu seamă pentru că are un ritm de creștere însemnat. „Am intrat și pe piața din China, care este de asemenea în creștere foarte rapidă. Practic, aceste țări împreună acoperă aproape 90% din veniturile noastre.”

Andrei Novac consideră că piața de board game-uri este interesantă, „dar aflată încă în stadiu incipient. Noi am avut o cifră de afaceri de aproximativ jumătate de milion de dolari în ultimii doi ani, dar preconizăm o dublare în 2018. Ca profitabilitate, fiindcă vindem produse, nu servicii, suntem limitați la 12-17%”. În acest moment, în firma înființată de Novac în România și mutată în Polonia lucrează patru polonezi și un român. „Sunt și motive personale, și motive care țin strict de afaceri. În primul rând, a fost aproape imposibil să găsim angajați cu experiență în jocuri de societate, sau măcar oameni dispuși să facă un efort major și să învețe repede”, spune Novac, care adaugă faptul că piața de board game-uri din Polonia este mult mai avansată față de cea din România, iar cifrele confirmă ideea. Piața totală de jocuri din Polonia este de 3,5 ori mai mare decât cea locală, ajungând la o valoare de 546 milioane de euro, potrivit Euromonitor. În același timp, piața de jocuri și puzzle-uri din Polonia este aproape de 67 milioane de euro, de peste patru ori mai mare decât cea locală.

Un alt exemplu de pasiune transformată în afacere este ADK Games, compania lui Andrei și Karin Șerban, doi arhitecți care au simțit nevoia să-și creeze propriile jocuri. „Jucând alte jocuri, am simțit că lipsesc anumite elemente”, spune Andrei Șerban. El este creierul din spatele Ritualia, un board game inspirat din cartea lui Eliade „Tratat de istorie a religiilor”. „Am observat niște algoritmi în opera lui și mi s-a părut că se pot transpune bine într-un joc și de aici a ieșit Ritualia”, adaugă el.

Al doilea joc al celor doi este Sezonia; se adresează copiilor și a fost realizat de Karin Șerban împreună cu fiica celor doi. „Fiica mea a participat și i s-a părut foarte interesant; nouă ni s-a părut foarte important să o implicăm în procesul creației, mai cu seamă din prisma perspectivei ei, de copil, care vede altfel lucrurile decât adulții”, spune ea. Incubarea ideilor pentru cele două jocuri a durat aproximativ doi ani, iar la finalul lui decembrie 2016 cele două jocuri erau gata pentru sezonul cadourilor de Crăciun. „Noi nu știam că dacă vrem să intrăm în magazine pe perioada cadourilor trebuia să fim gata de pe 1 octombrie”, spune Andrei Șerban.

Cei doi au preferat să creeze un joc 100% românesc, doar pionii fiind realizați într-o fabrică din China, deoarece, potrivit celor doi, era imposibil să fie făcuți în țară. „O fabrică de ambalaje și cadouri ne-a făcut cartoanele; sunt prieteni de-ai noștri și am lucrat cu toții. După ce muncitorii au plecat acasă, am stat noaptea la aparatele de tăiat. Am încercat să producem 1.000 de bucăți din fiecare joc, dar am reușit să producem în jur de 800 din fiecare”, își aduce aminte Karin Șerban.

Pentru ei, totul a fost la început o joacă și nu intenționau să facă un business din asta, dar după mai multe runde de jocuri cu apropiații și un feedback bun, au decis că ar merita să-și facă produsul cunoscut. Totuși, vânzările s-au lăsat așteptate. „De obicei, cei care joacă jocurile sunt foarte încântați și le cumpără. În rest, se vinde foarte puțin, pentru că nu este cunoscut”, spun cei doi antreprenori, care precizează că profitul este foarte mic. „Dacă pui o marjă de profit de 10-15% și vin magazinele și pun încă 100%, se ajunge la un preț prea mare”, explică Andrei Șerban.

Din cele două jocuri au vândut cumulat în jur de 250 de exemplare, cel mai bine primit fiind Sezonia. „A fost foarte greu să intrăm în Cărturești. Vindem și la Librarium, magazine de specialitate și am pus și pe eMAG”, spun ei. O soluție ar fi să ducă jocurile pe piețele externe, mature, dar și aici s-au lovit de un zid. „Am întrebat distribuitorii care aduc jocuri în România cum facem să putem exporta jocul Sezonia. Ne-au spus că nu pot să facă asta, că nu știu cum ar proceda, deoarece nu se produc jocuri în România care să fie exportate”, explică cei doi. Pe lângă un număr mai mare de amatori de board game-uri găsiți pe piețele externe, prezența lui acolo este necesară pentru a putea fi luat în considerarea în competiția Spiel des Jahres, cea mai importantă din domeniu.

Cei doi antreprenori mărturisesc că au investit câteva zeci de mii de euro în producția celor două jocuri. O parte din sumă s-a dus către comandarea de pioni pentru 6.000 de seturi (câte 3.000 pentru Ritualia și Rezonia); „așadar investiția a fost mult mai mare decât ar fi fost necesară, o recuperam dacă vindeam 1.000 de bucăți”, spune Karin. Ea este completată de Andrei: „În momentul de față afacerea noastră pare o investiție foarte proastă, dar speranța mea este că ceea ce avem acum nu se va strica în timp. Jocurile nu se devalorizează”.

Un alt element de care cei doi s-au lovit pentru publicarea jocului Sezonia este legea defectuoasă din România. Ei au mărturisit că au găsit în lege mențiunea că produsele destinate copiilor trebuie testate de un anumit organism specializat în așa ceva. „Am sunat la minister și ei nu știau de existența acestui organism. După mai multe telefoane, am reușit să facem testele la ANPC”, spune Karin Șerban.

Andrei Șerban spune că, din punctul de vedere al businessului, nu ar recomanda unui pasionat să-i urmeze exemplul și să încerce să facă o afacere. „Recuperarea investiției durează foarte mult. Pentru cineva cu venituri mari probabil realizarea unui joc este o investiție bună pe termen lung, altfel nu recomand. Noi sperăm să recuperăm investiția în trei ani. Și sper ca faima jocurilor să se răspândească de la oameni care se joacă.” La rândul său, jocul de societate Triathlon Series, creat de compania AfterRace Games, a venit ca o îmbinare a două pasiuni ale lui Andrei Dordea și ale altor trei prieteni: cea pentru sport, triatlon în special, și cea pentru board game-uri. „Ideea și unele mecanisme au stat în background cam zece ani. Ceea ce nu știam e că ne vom apuca de sport și că va deveni noul viciu. Acest lucru s-a întâmplat de șase ani încoace. Cele două traiectorii, aparent paralele, s-au întâlnit în AfterRace Games”, spune Dordea.

La fel ca și în cazul arhitecților care au creat Ritualia și Sezonia, și Triathlon Series a apărut mai mult ca un proiect secundar al businessului principal: Scriptmedia, o agenție de advertising. „Boardgame-ul s-a născut ca un proiect boem, un pariu câștigat cu noi, cum că ne facem timp, printre proiecte și clienți, să ne urmăm și visurile.” Andrei Dordea spune că agenția are multe proiecte sportive și că jocul a funcționat și ca instrument de marketing. „Considerăm că, după un an și jumătate de la lansare, ne-am recuperat investiția inițială și de marketing de 50.000 de euro”, adaugă el. Ei au lansat jocul chiar în cadrul târgului de la Essen și prima mare comandă a venit din Asia, pentru piețele din Singapore și Malaysia. Punctul maxim de cerere pentru joc a fost de 150 de unități pentru piețele din Asia și încă 150 pentru România. „Acum vindem în toată lumea, piețele din Statele Unite și Marea Britanie fiind cel mai interesate”, explică Dordea, care leagă gradul de interes pentru joc de apetitul mare pentru activități sportive în aceste piețe.

Tocmai pentru că jocul are un element sportiv, publicul țintă pentru Triathlon Series este puțin diferit față de cel clasic, mai degrabă sportivul amator și mai puțin jucătorul avid de board game-uri. „Producția se face în România, acesta fiind al doilea pariu câștigat: să facem un produs unic în lume, 100% românesc, în tot procesul de la idee la execuție”, spune el.

Ce presupune, mai exact, procesul de realizare a jocurilor? Cum se creează un board game? În primul rând, este nevoie de un concept, de mecanisme și reguli clare de joc, și această parte este de obicei făcută în totalitate de inventatorul jocului. Apoi se trece la etapă de testare și modificare, „până în momentul în care considerăm că avem un produs competitiv și interesant, eventual unic”, spune Novac.  

„Idee, temă, mecanism, optimizare, testare și multă distracție”, enumeră Andrei Dordea ingredientele necesare în acest demens. El precizează că apoi se urmează pașii clasici ai lansării oricărui produs: producție, depozitare, distribuție, marketing, comunicare. „Este singurul joc din lume inspirat din triatlon și ceea ce e cert este că va rămâne primul.”

În hora jocurilor de societate se prind din ce în ce mai mulți jucători la nivel global, chiar și români, chiar dacă sunt cu mulți pași în urma germanilor sau americanilor, jucători cu tradiție. Fondatorul NSKN Games crede că este greu de prezis viitorul industriei, dar spune că nu sunt amenințări „existențiale pentru industria de board game-uri și nici nu cred că vor apărea curând. Eu sper ca jocurile pe tablă să ajungă măcar la un sfert din popularitatea celor video”.

Andrei Dordea spune că „o seară de joc este un context pentru relaxare, o experiență unică de fiecare dată, iar acest gen de «retreat» social va fi căutat și într-un viitor controlat, parcă mai mult ca niciodată de viteza și nevoia de reacții rapide, care, fără un balans, te secătuiesc de energie”.

Jocurile de societate reprezintă o întoarcere la orginile jocului, mai umane, cu un grad mare de interacțiune socială la care mulți oameni tânjesc în era jocurilor video și a entertainmentului pe ecrane. Accesul către platforme de crowdfunding a ușurat drumul de la idee la produs și, în același mod în care jocurile video indie sunt pe val, din ce în ce mai multă lume îndrăznește să dea viață ideilor de jocuri de societate, ceea ce duce la o diversitate mai mare, capabilă să satisfacă cerințele unei piețe cu tot mai mulți consumatori.