Fabrica de vise chineză: 
un Wall Street prin 
decret guvernamental

Peste șase ani, Qianhai, Shenzhen, va fi un centru financiar internațional capabil să concureze umăr la umăr cu Wall Street, City of London sau Central District din Hong Kong, speră guvernul local, potrivit New York Times.

În planurile administrației din Qian-hai, zona va oferi, în 2020, 650.000 de locuri de muncă și va genera un Produs Intern Brut anual de circa 25 miliarde de dolari, după investiții de 65 miliarde de dolari.

Wall Street și celelalte cartiere de afaceri de renume nu au devenit centre financiare globale prin decret guvernamental. Pentru China, planurile mărețe pentru Qianhai presupun o reformă economică fundamentală: relaxarea, încetul cu încetul, a controlului statului asupra sistemului financiar, după zeci de ani de planificare atentă. Asemenea cunoscutei zone libere Shanghai, Qianhai este una din cele 10 zone economice speciale vizate de guvern pentru dezvoltarea celui mai îndrăzneț experiment economic al Chinei din ultimii 30 de ani. Pe aceste platforme, statul va testa diverse reforme economice înainte de a moderniza sistemul financiar la nivel național.

Schimbările, prezentate inițial în luna noiembrie a anului trecut de către președintele Xi Jinping, pot fi interpretate drept o confirmare a dezechilibrelor economice periculoase generate de modelul de creștere care a prevalat în China după criza fi-nanciară globală. Artizanii politicilor economice vor să dezamorseze în siguranță aceste riscuri prin reducerea dependenței de bani ieftini, modernizarea sistemului financiar controlat de stat și dezvoltarea consumului intern.

Unul dintre pilonii de bază ai aceste strategii va fi relaxarea controlului guvernului asupra schimburilor valutare, care va fa-cilita investiții chineze în acțiuni, obligațiuni și proprietăți în străinătate și le va oferi investitorilor străini mai mult acces către piețele locale. Viitorul centru financiar Qianhai, care va fi ridicat pe un teren de 15 kilometri pătrați, va juca un rol important în această privință.

Planul de acȚiune presupune riscuri majore. Multe țări au întâmpinat probleme financiare importante după ce au grăbit relax-area controlului asupra schimburilor valutare și au deschis prea rapid piețele financiare. China nu are de ales, consideră unii analiști, iar perpetuarea modelului de creștere economică generată prin investiții finanțate prin datorii la costuri mici nu va face decât să amâne „ziua judecății“ pentru economie, amplificând riscurile pe termen lung.

„Deschiderea contului de capital și continuarea reformei pieței financiare este de importanță crucială pentru alimentarea unor rate de creștere economică mai accelerate față de restul lumii. Dacă nu vor începe de pe acum reforma, dacă se vor răzgândi și vor reveni la creșterea bazată pe aruncat cu bani în economie, peste câțiva ani ne vom confrunta cu o criză finan-ciară uriașă“, comentează, pentru New York Times, Diana Choyleva, director de cercetare macroeconomică la Lombard Street Research, Londra.

AnaliȘtii au descris propunerile preȘedintelui Xi Jinping drept cele mai mari reforme În sectorul financiar din ultimii 30 de ani. Autoritățile din Qianhai se grăbesc să amintească faptul că prima vizită efectuată în afara capitalei de liderul de la Beijing la finele anului 2012, după ce a fost învestit în funcție, a fost la Shenzhen și Qianhai, unde a vorbit despre 
reîntinerirea na-țională și despre „visul chinezesc“, viziunea sa pentru viitorul Chinei. „Scopul Qianhaiului este să devină fabrică de vise în serviciul visului chinezesc“, a declarat directorul general al Autorității Qianhaiului, He Zijun, citat de New York Times. Autoritatea administrează zona liberă Qianhai.

Vizita președintelui Xi în sud a avut valoare simbolică. Mulți chinezi au recunoscut evenimentul drept un omagiu pentru călătoria din 1992 a liderului Deng Xiaoping, venerat pentru reformele care au transformat China într-o superputere economică. Deng a redus controlul statului asupra economiei, utilizând zona Shenzhen drept laborator.

În ultimii 30 de ani, Shenzhen a fost vÂrful de lance al reformei Și al procesului de deschidere a Chinei. În viitor, sperăm că Qian-hai va putea contribui ca teren de teste pentru noi reforme și o nouă deschidere și că vom putea servi drept exemplu pentru alte regiuni“, spune He Zijun, directorul autorității zonei economice speciale.

Proiectul are însă un debut modest. Beijingul a avizat încă din 2010 statutul special al Qianhaiului, iar de atunci autoritatea locală a vândut prin licitație mai multe terenuri. Diverse bănci, printre care grupul britanic Standard Chartered și Hang Seng Bank, din Hong Kong, au deschis mici sucursale în zonă.

Investițiile străine majore în Qianhai sunt încă puține, însă zona a intrat în atenția unor companii importante, printre care Silverstein Properties, dezvoltatorul noilor turnuri de la situl World Trade Center din New York.

În luna ianuarie, Silverstein, asociat în consorțiu cu o companie chineză, a câștigat o licitație de peste 
2,1 miliarde de dolari, tranzacție record pentru Shenzhen. Dezvoltatorul american a preluat drepturile comerciale asupra unui teren de peste 50.000 de metri pătrați, unde vrea să construiască clădiri de birouri, spații comerciale, apartamente și hoteluri cu o suprafață utilă de aproape 10 ori mai mare.