Experții FMI și cei ai Comisiei Europene, la Guvern pentru a discuta cu Victor Ponta

Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană au cerut Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea română a considerat-o inacceptabilă, luând astfel în calcul întreruperea discuțiilor dacă nu este agreat un deficit de 1,4%.

Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferență între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăților efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată și a termenelor legale pentru achitarea obligațiilor) și cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), așa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

Diferența de viziune dintre FMI și CE, pe de-o parte, și Guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenții televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă și că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanțări la proiectele europene de investiții.

Luni, surse din Guvern au transmis că FMI și CE ar fi renunțat la cererea de reducere a deficitului la 0,9% și că negocierile s-ar purta la acest moment pentru un deficit chiar mai mare de 1,4%.

Vineri seara, premierul Victor Ponta a declarat că nu crede, la acest moment, că acordul României cu FMI va fi “rupt”, explicând că este o perioadă de negocieri care pot fi dure, dar arată că un deficit de 0,9% este inacceptabil și că esențială este discuția cu Comisia Europeană, deoarece “acolo sunt marile probleme”.

El a precizat că România are un acord cu FMI care va expira anul viitor și despre care nu crede că va fi reînnoit, deoarece “nu e cazul”, dar a arătat că, din ce în ce mai mult, rolul esențial în discuțiile unui stat membru îl are Comisia Europeană, pentru Tratatul Fiscal.

“Discuțiile sunt legate de modul în care putem să respectăm 1,4, acel deficit bugetar prognozat pentru 2015, dar noi mai dorim două lucruri, amândouă altfel importante: în primul rând, ca promisiunea făcută României, ca țara de graniță cu Ucraina, de a avea dreptul de a-și mări cheltuielile de apărare cu 0,3% din PIB să fie respectată. Deocamdată, comisia spune: “Da, știm că la NATO ați vorbit așa, dar noi nu suntem de acord”. Al doilea lucru mai important chiar decât cel legat de cheltuielile de apărare este un fond special – noi am cerut 0,5% din PIB – care să fie folosit doar în exclusivitate pentru cofinanțarea proiectelor europene (…) Cred că nu se va rupe niciun acord cu FMI, dar mai spun încă un lucru, dincolo de acordul cu FMI: esențial este relația noastră, cum este a oricărei țări membre, cu Comisia Europeană, acolo sunt marile probleme. Să știți că Franța n-are niciun acord cu FMI dar are o dispută cu Comisia legată de deficit, care e de vreo trei ori cât al României, 4,7 cred că este, Italia sare peste 3, noi suntem elevii modeli ai Europei. Ei, n-aș vrea să fim totuși elevii model acceptând totuși niște condiții care ne împiedică să ne dezvoltăm într-un ritm accelerat”, a spus Ponta.

Înaintea începerii discuțiilor, surse oficiale au declarat agenției MEDIAFAX că Guvernul va negocia cu experții FMI și CE un deficit pentru anul viitor de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată și co-finanțare, dar și la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli.

Potrivit acestora, Finanțele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an și care au dus și la suspendarea acordului cu FMI și CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii și salarii peste indexarea cu rata inflației.

Ținta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

Experții Fondului Monetar Internațional și cei ai Comisiei Europene se află la București strict pentru discuții privind bugetul pe anul viitor.