Europarlamentarul PSD Victor Negrescu acuză „o oportunitate majoră ratată”: România nu se află printre cele 18 state care au semnat acordul pentru programul UE de „gigafabrici” de inteligență artificială de peste 30 mld. euro. Apelul se închide pe 12 noiembrie 2026, iar deciziile de atribuire vin în 2027

Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD) a atras atenția asupra faptului că România lipsește din programul european al „gigafabricilor” de inteligență artificială, într-o postare publicat pe LinkedIn. „O nouă oportunitate majoră ratată pentru România. Și una care ne poate costa ani de dezvoltare”, a scris europarlamentarul. „România nu se regăsește printre cele 18 state participante menționate care au semnat acordul comun de achiziție și sunt menționate în comunicatul oficial al Comisiei Europene”, a scris Negrescu. Europarlamentarul consideră că România „avea toate argumentele pentru a fi prezentă la masa deciziilor”, invocând rolul României în rețeaua europeană EuroHPC și activitatea de cercetare a unor instituții precum ICI București, Politehnica București și UEFISCDI.

„Din informațiile disponibile, existau termene clare și demersuri care trebuiau finalizate până la sfârșitul lunii iulie pentru ca România să poată participa la această etapă. Faptul că nu apărem pe lista statelor participante ridică întrebări serioase și necesită explicații”, a mai scris Negrescu, care s-a prezentat drept unul dintre susținătorii proiectului anterior AI Factory România. El adaugă că miza nu este „doar un proiect tehnologic”, ci „locuri de muncă bine plătite, investiții, cercetare, inovare”.
 

Ce a lansat Comisia Europeană

Comisia Europeană a lansat pe 30 iulie 2026 apelul pentru AI Gigafactories, prin care urmează să fie construite până la șapte „gigafabrici” de inteligență artificială – facilități de mari dimensiuni pentru dezvoltarea și antrenarea unor modele de AI de ultimă generație. Potrivit comunicatului oficial, inițiativa este „condusă de industrie” și susținută cu până la 10 miliarde de euro din fonduri europene și naționale, sumă care ar urma să atragă cel puțin 20 de miliarde de euro din investiții private – de unde totalul de „peste 30 de miliarde de euro”.

Apelul este gestionat prin EuroHPC (European High Performance Computing Joint Undertaking, întreprinderea comună a UE, a statelor participante și a unor parteneri privați pentru calcul de înaltă performanță). Odată cu lansarea, 18 state membre au semnat un acord de achiziție comună, prin care se angajează să cumpere împreună resurse de calcul de la viitoarele gigafabrici. Statele semnatare, potrivit comunicatului, sunt Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania și Suedia. România nu se află între ele. Apelul se închide pe 12 noiembrie 2026, iar deciziile de atribuire sunt așteptate la începutul anului 2027.

Ce ar putea avea deja România
 

Trebuie făcută o distincție: „fabricile” de AI (AI Factories) și „gigafabricile” (AI Gigafactories) sunt niveluri diferite. România are deja în lucru un proiect pentru o „fabrică” de AI – RO AI Factory, selectată în 2025 și estimată public la circa 50 de milioane de euro, coordonată de ICI București împreună cu Universitatea Politehnica din București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și parteneri din mediul privat și academic.
„Gigafabricile” din apelul recent sunt un nivel superior, cu mult mai mare ca putere de calcul și ca investiție.

Separat, România are propriul proiect național de gigafabrică – Black Sea AI Gigafactory -, transmis oficial Comisiei Europene încă din 2025, când a fost anunțat de ministrul de atunci al Economiei și Digitalizării, Bogdan Ivan (PSD). Proiectul este gândit să deservească și Republica Moldova, Ucraina și Turcia și a continuat să fie dezvoltat la nivel guvernamental: în iunie 2026, Ministerul Finanțelor anunța că firme din opt țări și-au exprimat interesul de a participa. În ce măsură absența României dintre cele 18 semnatare ale acordului european afectează acest demers rămâne neclarificat public.