Europa rămâne în urmă în cursa AI. Decalajul dintre SUA și Bătrânul Continent continuă să se lărgească, în timp ce companiile americane își măresc investițiile cu 40% pentru noua tehnologie, firmele din zona euro pun pe masă o creștere de 12%

Investițiile companiilor din Statele Unite sunt pe cale să crească de peste trei ori mai repede decât cele din Europa în cei șase ani scurși de la pandemie, potrivit unor previziuni care arată cât de mare a devenit prăpastia dintre cele două economii, alimentată de cursa pentru inteligența artificială, relatează FT.

Cheltuielile corporate cu echipamente și capacități noi de producție din SUA sunt estimate să crească cu 40% în termeni reali între 2021 și finalul anului viitor, arată prognozele companiei de consultanță Oxford Economics. Principalul motor al acestei creșteri îl reprezintă cheltuielile în explozie cu echipamentele destinate inteligenței artificiale.

Prin comparație, în zona euro investițiile companiilor urmează să crească în aceeași perioadă cu doar 12% în termeni reali, iar investițiile firmelor germane sunt așteptate să stagneze aproape complet.

Cifrele subliniază dificultatea cu care se confruntă Europa în încercarea de a ține pasul cu explozia cheltuielilor americane cu echipamente și dotări de înaltă tehnologie. Continentul rămăsese în urma Statelor Unite la capitolul investiții în tehnologia informației chiar și înainte de apariția modelelor mari de limbaj, un fenomen declanșat de lansarea ChatGPT la finalul anului 2022.

Datele ridică însă semne de întrebare și pentru economia americană, care mizează masiv pe inteligența artificială într-un moment în care Banca Reglementelor Internaționale și alte instituții avertizează asupra riscului tot mai mare al unui „crah investițional“ costisitor. Google, Meta, Microsoft și Amazon sunt pe cale să investească peste 725 de miliarde de dolari numai în 2026, în cursa pentru construirea de infrastructură dedicată inteligenței artificiale.

Prognozele Oxford Economics arată că Europa a făcut progrese minime, dacă nu chiar deloc, în reducerea acestui decalaj investițional de la publicarea, în septembrie 2024, a raportului privind competitivitatea elaborat de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.

Draghi avertiza atunci că digitalizarea, decarbonarea și cheltuielile mai mari pentru apărare impun o creștere „fără precedent“ a investițiilor, până la niveluri „văzute ultima dată în anii 1960 și 1970“. Efortul necesar, spunea el, este mai mare decât cel al Planului Marshall de după al Doilea Război Mondial.

„Statele Unite sunt o economie mai dinamică, mai antreprenorială, deci se mișcă mai rapid și există recompense mai mari în cursa inteligenței artificiale. Europa este mult mai lentă“, a declarat Daniel Harenberg, economist la Oxford Economics.

Europa se confruntă în același timp cu un decalaj de productivitate tot mai mare față de Statele Unite. „Statele Unite s-au distanțat și mai mult față de Europa în ultima perioadă“, a declarat Bart van Ark, profesor la University of Manchester, în fața oficialilor BCE, la forumul băncii centrale de la Sintra, din această vară.

Potrivit analizei lui van Ark, produsul intern brut generat pe oră lucrată a crescut cu 14 dolari în SUA între 2018 și 2025, față de doar 2 dolari în Europa. „Decalajul nu ține doar de sectorul digital“, a adăugat acesta, subliniind că performanța superioară a americanilor s-a extins și în alte sectoare, inclusiv în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și în serviciile profesionale.

Van Ark susține totuși că investițiile mai mari nu sunt, în sine, suficiente pentru a rezolva problemele de productivitate ale Europei. „Problema mai profundă“ a continentului este că inovația nu este „conectată corespunzător“ cu adoptarea noilor idei și instrumente de către companiile din diferite sectoare.

Președintele BCE, Christine Lagarde, avertiza anul trecut, într-un discurs, că modelul de creștere al regiunii, dependent de industria prelucrătoare, este „construit pentru o lume care dispare treptat“.

Europa a fost una dintre primele jurisdicții din lume care au adoptat reguli stricte privind utilizarea inteligenței artificiale, legislația europeană din 2024 în domeniu fiind, potrivit Comisiei Europene, „primul cadru legal de acest fel din lume“.

Criticii avertizează că reglementările stricte pot înăbuși inovația și pot descuraja investițiile în inteligența artificială. „Suntem în contratimp cu o lume în schimbare“, spunea președintele francez Emmanuel Macron într-un discurs susținut în urmă cu doi ani, în care avertiza că Europa „supra-reglementează“ și „subinvestește“.

Karsten Junius, economist-șef la banca J. Safra Sarasin, afirmă că „Europa a ratat cel mai recent val de tehnologie de vârf“. El se arată totuși încrezător că uriașul decalaj investițional față de Statele Unite este, cel puțin parțial, un fenomen temporar.

„Investițiile în inteligența artificială din SUA nu vor continua la această scară la nesfârșit“, a spus Junius, adăugând că cicluri investiționale în tehnologia informației și în cea a semiconductorilor au mai existat în trecut, „și vom continua să le avem“.

Problema este însă agravată de nivelul mai scăzut de inovație și de flexibilitate din Europa, pe care Junius îl pune parțial pe seama rigidității pieței muncii.

„Dacă Europa nu reușește să recupereze decalajul în tehnologia de vârf, nivelul nostru de trai relativ, comparativ cu cel din Statele Unite, va continua să se erodeze“, a avertizat economistul.