Euronews: România devine o poartă de intrare în UE pentru imigranți care fug de război și sărăcie

Pentru membri ai pazei de coastă românești ca Ciprian Popa, acest lucru înseamnă misiuni de patrulare pe mare pentru interceptarea unor ambarcațiuni mici cu imigranți. Aceștia visează la o viață departe de războaiele sau sărăcia din țările lor, mulți riscându-și viața să ajungă pe continent, relatează Euronews.

Într-o noapte, recent, în condiții de furtună, pe o mare agitată, Popa și echipa sa au zărit o mică ambarcațiune. Paza de Coastă română a salvat 70 de persoane, cele mai multe refugiați din calea războiului din Siria.

Printre ele se află și Huner, în vârstă de cinci luni, o fetiță născută în Tucia, într-o tabără de refugiați sirieni. Numele ei înseamnă “artă” în kurdă, iar tatăl ei, Ali Kawa, în vârstă de 27 de ani, își dorește să ajungă cântăreață în Europa, departe de război, scrie Hans von der Brelie în acest reportaj. Ali și-a văzut prieteni răniți și uciși în războiul care devastează zona de frontieră dintre Siria și Turcia. Casa și viața sa în Siria au fost distruse, a declarat el pentru Euronews, abia reținându-și lacrimile.

– Vânați

Imigranții ilegali și călăuzele lor sunt vânați cu ajutorul Centrului de supraveghere a frontierei din Constanța.

“Nimeni nu poate intra pe teritoriul UE nedetectat, pentru că avem echipamente foarte bune și eficiente, cu care putem detecta ambarcațiuni de mai puțin de 20 de metri de la o distanță de 12 mile marine (22 de kilometri)”, declară Mădălina Zamfir, un ofițer din cadrul Pazei de Coastă.

Paza de Coastă ar putea să se confrunte cu un număr mult mai mare de imigranți decât în prezent, peste câțiva ani, în cazul în care România aderă până la urmă la Schengen, apreciază postul paneuropean.

Acordul Schengen, semnat în urmă cu 30 de ani, a desființat treptat controalele de frontieră între statele membre. Pe de altă parte, controalele la frontiera externă au fost sporite.

În timp ce țări ca Irlanda sau Marea Britanie au ales să rămână în afara zonei Schengen, Ciprul, Croația, Bulgaria și România abia așteaptă să adere, însă sunt nevoite să aștepte. Alte state membre UE afirmă că ele au nevoie de reforme suplimentare în cadrul sistemelor lor judiciare și să lupte mai eficient împotriva corupției și crimei organizate.

– Vise, minciuni și intermediari

Mai departe pe Dunăre, în orașul Galați, familiile salvate de Popa și oamenii lui au găsit refugiu într-un adăpost pentru solicitanți de azil finanțat de UE.

Un refugiat sirian, care a solicitat protecția anonimatului, spune că a fugit din Alep, unde lucra ca frizer. Copii săi sunt în continuare în Siria, dar vrea să-i scoată repede de-acolo. Însă se teme că eventualele călăuze ar putea să-i mintă, așa cum au făcut în cazul său.

“Călăuzele turce mi-au trimis fotografii, pe telefonul mobil, cu felul în care va arăta ambarcațiunea: de cinci stele. Și mi-au spus că traversarea Mării Negre – din Turcia în România – va dura doar zece ore”, declară el. “Însă n-a fost niciun «iaht», ci doar o barcă dărăpănată, fără mâncare, iar în loc de zece ore (traversarea) a durat 48 de ore”, continuă el.

La jumătatea drumului către România, în mijlocul Mării Negre agitate, călăuzele au început să dea ordine refugiaților, spune el. “Gata cu telefoanele! Nu mai fumați! Nimic! Atmosfera a devenit foarte tensionată. Iar apoi au venit niște valuri uriașe”, își amintește bărbatul din Alep.

Civilii prinși la mijloc în războiul din Siria au devenit o pradă ușoară pentru traficanții de persoane, care le cer o avere să-i aducă în Europa. Frizerul din Alep a declarat că a făcut o întelegere cu călăuzele sale din Istanbul să le dea 9.500 de euro, pentru a-l duce din Turcia în Germania, cu ajutorul grupărilor infracționale din România. “Ca să mă asigur că ajung în Germania, am dat banii unui intermediar. Odată ajuns în Germania, urma să-l să-l sun, iar el să dea banii unui terț”, explică bărbatul.

Însă pentru că se află în România, nu le-a dat toți banii călăuzelor. Dar spune că atât el, cât și alți refugiați, sunt supuși la presiuni să-și continue drumul către destinație. “Ne sună, ne ordonă să fugim și ne promit să ne treacă mai departe, către Germania”, declară el.

Doar unul din patru paturi este ocupat, la centrul din Galați. Cei mai mulți dintre refugiați nu vor să stea în România. Plănuiesc să-și continue fuga în Occident.

– Șah politic

La cartierul general al Poliției de Frontieră, în București, ofițerii operează echipament sofisticat produs de compania franco-germană EADS. Contractul a fost atribuit cu ani în urmă – fără licitație publică. De atunci au apărut acuzații că germanii i-au mituit pe oficialii români pentru a-l obține. Biroul procuraturii din Munchen a declarat pentru Euronews că investigația este în curs.

În timp ce Comisia Europeană afirmă că România este pregătită din punct de vedere tehnic să adere la Schengen, mai multe state UE – ca Franța, Germania și Olanda – se opun aderării.

Poliția română de Frontieră este frustrată din cauza acestor obstacole politice. “Facem o treabă bună, acolo, la frontieră”, afirmă Liviu-Marius Galos, inspector general adjunct în cadrul Poliției române de Frontieră. “Au fost investiți o mulțime de bani pentru asigurarea securității frontierei externe a UE, bani ai contribuabililor europeni și români”, subliniază el.

Judecătorii români duc, totodată, o luptă aprigă împotriva corupției, pentru a convinge întreaga tablă politică de șah europeană că România se schimbă și este necesar să adere la Schengen.

Însă unii dintre refugiații de la Galați afirmă că nu vor să aștepte acest lucru pentru a încerca să ajungă în Europa de Vest. Ali plănuiește deja să meargă mai departe. El vrea să-și ducă familia în Austria, pentru a-i oferi bebelușului său un viitor mai bun.