Epoca de aur pentru căile ferate din Ungaria a început: investiții în dezvoltare de 9,8 miliarde de euro timp de zece ani, trenuri noi, linii moderne și încurajarea mersului cu trenul în loc de mașină

Una din primele promisiuni făcu­te de noul guvern al Ungariei, condus de Peter Magyar, a fost că va reînvia transportul pe calea ferată. Detaliile au venit săptămâna aceasta: un program de dezvoltare de aproape 9,8 miliarde de euro până în 2035, unic prin mărime în istoria țării.

Acesta presupune, printre altele, înjumătă­țirea vârstei locomotivelor și vagoanelor, modernizarea gărilor și creșterea vitezei medii pe principalele linii la cel puțin 100 de km/h, ceea ce presupune viteze de deplasare de 160-200 km/h. Finanțarea va veni din subvenții UE, la care guvernul anterior nu avea acces, împru­muturi europene pentru investiții și scheme de concesiuni, scrie presa maghiară.

Ungaria se alătură astfel Poloniei, formând un grup de state est-europene cu strategii coerente pentru transportul pe calea ferată și investiții masive în sector. Ambele țări au producători de trenuri și material rulant. Polonia este și exportator. De altfel, după trei decenii, Ungaria va avea trenuri intercity noi, produse de grupul elvețian Stadler la fabrica sa poloneză.

Iar aici se poate observa una din proble­mele cu care se confruntă transportul feroviar din Ungaria. După cum au observat premierul Magyar și ministrul său de resort Dávid Vitézy când și-au prezentat planul de dezvoltare, trenu­rile țării sunt la fel de bătrâne ca ei. Vârsta medie a trenurilor din flota feroviară este de 43 de ani. Vagoanele de pasageri ale trenurilor non-intercity sunt vechi și de 50 de ani. Vârsta afectează nu doar timpii de călătorie și confortul, ci și siguranța.

Noul program vine în vremuri când inte­resul maghiarilor pentru călătoriile cu trenul este în creștere. Guvernul anterior, deși nu a neglijat total această modalitate de transport, a prioritizat autostrăzile și a închis multe rute feroviare secundare, înlocuind trenul cu auto­buzul. În general în Europa se pune accent din ce în ce mai mult pe transportul de marfă și mai ales de pasageri pe calea ferată. Perturbările de pe piața combustibililor fosili îi încurajează pe decidenții de politici și companiile de logistică din Uniune și din alte părți ale lumii să acce­lereze dezvoltarea căilor ferate.

Trenurile au o eficiență ridicată a consumu­lui de energie, pot funcționa cu energie din sursele interne ale unei țări, dacă sunt electrice sunt nepoluante și, important, pot contribui la independența economică. Acest lucru contează acum, când Europa se confruntă cu concurență acerbă pe mai multe fronturi din partea economiilor emergente asiatice și a SUA și are nevoie de securitate.

Tot important este și faptul că de obicei kilometrul de cale ferată este mai ieftin de con­struit decât cel de autostradă. Iar transportul cu trenul este mai predictibil. Apoi, folosirea căii ferate poate reduce dependența de importurile de petrol. Un avantaj pe care Europa de Est îl are este că rețeaua feroviară există. Dar ea trebuie modernizată, ceea ce adesea înseamnă electrificare.

În lume, China, Japonia, India și Australia și-au extins rapid infrastructura feroviară în ultimii ani. China exportă cu trenul până la Londra, o călătorie de 18 zile.

Rețeaua feroviară chineză de mare viteză măsoară 50.000 de km, iar alți 20.000 de km sunt în construcție. Gradul de electrificare a căilor ferate chinezești depășește 80%.

În Japonia este în desfășurare un proiect de a crește viteza pe una dintre liniile de mare viteză la 505 km/h – ceea ce ar întări strategia guvernului nipon de a face din Japonia centrală o „zonă economică liniară“. În India, gradul de electrificare a liniilor principale este aproape total.

În Europa, în strategia sa cuprinzătoare de electrificare, Comisia Europeană spune clar că din cauza șocurilor cauzate de creșterile uriașe de prețuri ale petrolului și gazelor naturale, electrificarea transportului este singura cale de protejare a stabilității industriale în UE.

După izbucnirea războiului din Iran, CE a căutat să încurajeze transportul pe calea ferată între țări și dezvoltarea sectorului inclusiv printr-un fond special conceput pentru acest lucru. În Europa de Est, Polonia este campioană la investiții în transportul feroviar. Unul din planuri este unirea, prin linii rapide, a capitalei cu toate orașele mari ale țării și legarea fluidă a tuturor orașelor mari ale țării.

Programele actuale, cele mai ambițioase din istoria țării, prevăd construirea și modernizarea a 10.000 de km de cale ferată și investiții de 143 de miliarde de euro, din care 97 de miliarde de euro pentru construirea de linii noi, până în 2050. Guvernul de la Varșovia a subliniat că liniile ferate sunt cruciale pentru mobilitatea armatei.

În Ungaria, printre obiectivele prioritare ale strategiei de dezvoltare feroviară figurează acces competitiv la piață în toată țara, accent pe rețeaua regională și din zonele rurale și pe transportul suburban al marilor orașe, astfel încât trenul să devină o alternativă mai atractivă pentru navetiști, și îmbunătățirea conectării rețelei naționale la cele ale statelor vecine.

Proiectul include și lansarea unui plan național de electrificare a căilor ferate, ținta fiind ca proporția serviciilor nepoluante să urce la 50%.