Elena Antoneac: Antreprenoriatul nu este punctul forte al românilor. Nu avem această cultură a antreprenoriatului.

BM: Suntem o natie de angajati sau de angajatori, exista suficient spirit antreprenorial sau suntem subalterni innascuti?

Elena Antoneac: Antreprenoriatul nu este punctul forte al românilor. Nu avem această cultură a antreprenoriatului. Teama de eșec este „cultivată” din școala românească. Este o rușine să dăm un răspuns greșit în fața profesorului și preferăm să nu îl dăm. Antreprenoriatul conține prin esența lui extrem de mulți factori de risc iar românii nu sunt risk takeri prin definiție. De aceea și numărul mic de afaceri 100% românești la nivel național în comparație cu SUA, Israel, Olanda spre exemplu unde oamenii încearcă diverse forme de antreprenoriat.

BM: In ecuatia patronat – lucrator – castiguri – trai indestulat, care este rolul sindicatelor? Sunt sindicatele suficient de prezente si active pentru a sustine o piata “sanatoasa” a muncii?

Elena Antoneac: Sindicatele și-au pierdut rolul de catalizator și portavoce dintre angajat și angajator. În plus România s-a transformat într-un furnizor de servicii cu foarte puține companii care au un număr mare de angajați. Generația tânără activă în zona de servicii nu crede în Sindicate prin urmare în zona furnizorilor de servicii Sindicatele sunt de cele mai multe ori doar pe hârtie. Sindicatele și-au păstrat din tradiție preponderent în industrie.

BM: Care sunt tendintele pe piata internationala a muncii?

Elena Antoneac: Schimbarea, reinventarea sunt cuvintele cheie ce marchează în acest secol piața internațională a muncii. Nevoile companiilor se schimbă, angajații trebuie să se adapteze la noi cerințe venite din piață. Robotizarea mătură 7 milioane de locuri de muncă la nivel mondial, prin urmare cerințele se schimbă iar reconversia profesională va fi punctul forte al celor care își fac loc în piață. Suedia a redus orele de muncă de la 8 ore pe zi la 6 ore pe zi, ceea ce este un prim pas și un anunț că piața muncii se schimbă iar modelele contemporane nu vor mai fi de actualitate în cîțiva ani.

Joburile din zona de IT, Inginerie vor continua să dea bătăi de cap companiilor care vor avea nevoie de tot mai mulți specialiști iar bătălia dintre companii pentru aceste resurse va fi acerbă.

BM: Un fapt – muncitorul roman poate fi lenes si nepasator acasa, dar harnic si implicat in Italia, Spania sau Marea Britanie? De ce, care este explicatia, ce si cum putem schimba?

Elena Antoneac: În România dictonul „Merge și așa” este și astăzi bine impregnat în conștiința noastră. Muncitorul român știe că dacă face o lucrare în casă cuiva nu trebuie să fie perfectă, de aceea nici nu își dă interesul ca munca prestată să fie impecabilă. În plus nu există acest cult al detaliului în România, dorința de a face ceva perfect este de cele mai multe ori văzută ca o obsesie, ca ceva negativ ce ar trebui evitat.

În Germania spre exemplu, unde cetățenii sunt perfecționiști prin definiție apare presiunea socială pe calitate. Dacă românul face o lucrare modestă în Germania, neamțul nu îl va remunera până ce românul își duce la bun sfârșit lucrarea la standardul solicitat.