Economia României evită încă o dată, la limită, căderea în prăpastie: Prestigioasa agenție de rating Fitch menține ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă

Agenția de rating Fitch a decis, vineri noapte, păstrarea României în categoria „investment grade”, recomandată pentru investiții, țara noastră primind ratingul BBB- cu perspectivă negativă.

Menținerea țării noastre în categoria recomandată pentru investiții are o miză crucială pentru dobânzile la care statul se împrumută pe piețele externe. Aceste dobânzi, mai apoi, sunt considerate de referință pentru creditarea companiilor, dar și a persoanelor fizice.

La capitolul riscuri care ar putea duce la retrogradarea ratingului suveran, Fitch enumeră factorii fiscali, și anume eșecul în implementarea unor măsuri adiționale de consolidare fiscală, necesare pentru stabilizarea deficitului bugetar pe termen mediu, dar și riscuri sau incertitudini provenite din mediul politic sau extern.

“Decizia Fitch, într-un context fiscal și bugetar sensibil, reconfirmă încrederea în măsurile și planurile Guvernului României – atât pentru respectarea angajamentelor de consolidare fiscală față de partenerii externi, cât și pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice”, a spus Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Citiți mai jos motivarea deciziei: 

România a început consolidarea fiscală, deși dintr-o poziție de pornire foarte slabă în 2024, cu deficitul bugetar general la 9,3% din PIB. După măsurile implementate la finalul lui 2024 de către guvernul anterior, impactul bugetar al pachetului din iulie este estimat de guvern la aproximativ 1% din PIB în acest an, principala măsură de creștere a veniturilor fiind majorarea TVA (cu 2 puncte procentuale a cotei standard și 2–6 puncte procentuale a cotei reduse), care va intra în vigoare în august 2025. Alte măsuri de înăsprire sunt programate pentru ianuarie 2026, inclusiv încă un an de îngheț nominal al salariilor și pensiilor din sectorul public.

Cu toate acestea, estimăm că deficitele bugetare generale ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „BBB”, cu o scădere a deficitului la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027. Aceste previziuni iau în considerare efectele secundare, cum ar fi impactul negativ asupra PIB al consolidării fiscale. Guvernul pregătește măsuri suplimentare de consolidare fiscală, atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, dar cum acestea nu sunt încă finalizate, nu le-am inclus în proiecțiile noastre fiscale.

Creșterea economică a României s-a menținut sub 1% pentru cea mai mare parte a perioadei de după T1 2024, evidențiind compromisurile dificile de politică economică între consolidare fiscală și creștere, anticipate pentru următorii doi-trei ani. Conform estimărilor noastre, creșterea PIB nu va atinge rata potențială de 2% până cel puțin în 2027, însă riscurile negative sunt limitate, deoarece o claritate mai mare asupra direcției consolidării fiscale va sprijini încrederea și finanțarea externă. Estimăm o creștere a PIB de 0,7% în acest an, practic aceeași ca în 2024. Proiectăm că creșterea se va stabiliza în jur de 1,2% în 2026 și 2027, beneficiind de stimulul contraciclic al fondurilor UE și de o ușoară revenire a creșterii în zona euro.

Inflația ridicată reprezintă un punct slab în evaluarea României, amplificat de impactul inflaționist al creșterilor de TVA. Inflația s-a menținut peste ținta Băncii Naționale a României (2,5% ±1 pp) din mai 2021, iar media pe trei ani a inflației pentru 2024–2026 este estimată la 6,5%, dublu față de media curentă a categoriei „BBB”. Inflația de bază a devenit mai persistentă, stabilizându-se la 5–6% în 2024 și în prima jumătate a lui 2025, după șocurile inițiale de prețuri la energie și alimente. O inflație persistent peste țintă va amplifica provocările de politică monetară pentru BNR, care își ancorează strategia pe un regim de curs de schimb administrat strict.

Datoria publică generală brută a crescut la 55% din PIB la finalul lui 2024, ușor sub media curentă „BBB” de 56%. Luând în calcul pachetul inițial de consolidare al guvernului, estimăm că raportul datorie/PIB va continua să crească până la 63,4% în 2027 și ar putea să se apropie de 70% până în 2029. Consolidarea fiscală va atenua doar parțial presiunea ascendentă asupra datoriei, având în vedere deficitul foarte ridicat de la care se pornește. În plus, creșterea economică reală modestă și un deflator al PIB mai mic înseamnă că creșterea nominală a PIB va fi, în medie, de doar 4–5% pe orizontul de prognoză, față de o medie de 10% în perioada 2021–2024.

Deficitul de cont curent (DCC) s-a adâncit la 8,4% din PIB în 2024, de la 6,6% în 2023, din cauza slăbiciunii exporturilor și a menținerii unei dinamici puternice a importurilor, susținând problema deficitului gemen. Media curentă „BBB” pentru DCC este de doar 1% din PIB, ceea ce face din România un caz atipic clar. Estimăm că DCC se va reduce la mai puțin de 7% din PIB până în 2026, în principal datorită scăderii cererii de import din sectorul public și privat, pe măsură ce consolidarea fiscală reduce veniturile reale disponibile. Preconizăm că datoria externă netă va crește la 26% din PIB în 2027, de la 22% în 2024, semnificativ peste proiecția de 3% pentru media „BBB”.

Deficitele gemene mari înseamnă că România depinde de un flux constant de finanțare externă. Tensiunile din piețele financiare s-au intensificat în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale, evidențiind vulnerabilitatea suveranului la schimbările de sentiment ale pieței. Perspectiva unor intrări semnificative de fonduri UE ar putea atenua riscurile externe, deoarece acestea cresc direct rezervele valutare, care au scăzut cu 6,5 miliarde EUR în mai din cauza intervențiilor valutare.

România a accesat cu succes piața internațională de obligațiuni (5 miliarde EUR) în iulie 2025, imediat după anunțarea pachetului de consolidare fiscală. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au scăzut de la maximele înregistrate la începutul lunii mai, când naționalistul George Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, dar rămân peste nivelurile din perioada de până la mijlocul lui noiembrie 2024. Costul mediu de emitere în prima jumătate a lui 2025 a fost de 7,2% în lei și 4,2% în euro, comparativ cu 6,2% și 5,2% în 2024, respectiv. Estimăm că plățile de dobânzi ale guvernului raportate la venituri vor crește la 8,7% până în 2027 (6,8% în 2024), ușor sub proiecția de 9,2% pentru media „BBB”.

Fitch estimează că sectorul bancar din România va reuși să navigheze în condițiile riscurilor sporite de mediu operațional generate de legătura strânsă suveran-bănci (titlurile de stat reprezintă aproximativ 20% din totalul activelor la finalul lui martie 2025), volatilitatea crescută a pieței și dublarea taxei pe cifra de afaceri. Această reziliență este susținută de ratele de capitalizare de obicei peste media regională, de o profitabilitate sănătoasă (randamentul anualizat al activelor în T1 2025 la 1,7%) și de finanțarea stabilă bazată pe depozite locale diversificate. Calitatea activelor rămâne solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5% la finalul lui martie 2025.

România are un scor ESG de relevanță (RS) de „5[+]” atât pentru Stabilitate Politică și Drepturi, cât și pentru Statul de Drept, Calitatea Instituțională și Reglementară și Controlul Corupției. Aceste scoruri reflectă ponderea mare pe care Indicatorii de Guvernanță ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în Modelul Proprietar de Rating Suveran (SRM). România are o clasare WBGI moderată, la percentila 60, reflectând un istoric recent de tranziții politice pașnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, o capacitate instituțională moderată, un stat de drept bine stabilit și un nivel moderat al corupției.