Ea a fost primul programator din lume. Citește povestea fiicei celebrului poet Lord Byron

Augusta Byron, cunoscută acum sub numele mijlociu de Ada, fiica celebrului poet Lordul Byron, avea să devină cunoscută ca fiind primul programator. Ada s-a căsătorit cu William King, care a ajuns conte de Lovelace și cu care a avut trei copii. Dar ea nu era mulțumită de viața casnică și voia să-și urmeze pasiunea pentru matematică.

L-a întâlnit pe inventatorul Charles Babbage, care petrecuse ultimele două decenii născocind aparate de calcul. Iar pe la mijlocul anilor 1830 a început să lucreze la un proiect care-i va ocupa tot restul vieții: crearea unui computer cu adevărat programabil, capabil să execute secvențe complexe de calcule: Motorul Analitic.

Designul lui Babbage anticipa componentele majore ale computerelor moderne: noțiunea unei unități centrale de procesare (fabrică, o numise Babbage), a unei memorii cu acces aleatoriu (RAM) și software-ului care va controla mașina.
Colaborarea dintre cei doi va duce la unul dintre documentele fondatoare din istoria computerelor.  Un italian scrisese un eseu despre invenția lui Babbage, Ada, la sugestia unu prieten, a tradus eseul în engleză și la care a adăugat o serie de note extinse de subsol pe care le-a atașat lucrării italianului. Aceste note se vor dovedi chiar mai valoroase și influente decât textul original adnotat. Ele conțineau o serie de seturi de instrucțiuni elementare care puteau fi folosite pentru a realiza calculele Motorului Analitic. Acestea sunt considerate acum primele exemple de software funcțional publicate vreodată, deși mașinăria care putea rula acest cod nu va fi construită decât abia peste un secol.

„Multe persoane își imaginează că, deoarece motorul oferă rezultatele în limbaj numeric, natura proceselor sale trebuie neapărat să fie aritmetică ori numerică, în loc de algebrică și analitică. Aceasta este o eroare. Motorul poate aranja cantitățile numerice ca și cum ar fi litere ori orice alte simboluri generale“, a scris ea.  Mai mult de atât, Ada s-a gândit și la artă. „Presupunând, de exemplu, că relațiile fundamentale ale sunetelor în știința armoniei și compoziției muzicale sunt susceptibile a fi exprimate și adaptate astfel, motorul ar putea compune piese elaborate și științifice de muzică, la orice grad de complexitate ori nivel.“

Un salt de imaginație aproape de neînțeles în mijlocul secolului al XIX-lea.

Ideea lui Babbage și notițele Adei Lovelace erau atât de mult înaintea vremurilor lor, încât nimeni nu a înțeles exact ce făcea mașinăria lui Babbage și pentru un timp ideile celor doi au fost pierdute în istorie. Majoritatea conceptelor lui Babbage au fost redescoperite 100 de ani mai târziu, în anii 1940, când au fost construite primele computere funcționale pe bază de electricitate și tuburi vidate în loc de aburi. Noțiunea unui computer ca unealtă capabilă să producă cultură, pe lângă calcule, nu a devenit populară până în anii 1970.