După războiul împotriva dării în plată, băncile pornesc o nouă ofensivă împotriva noii propuneri a senatorului Daniel Zamfir
Plafonarea dobânzilor, prevăzută într-un proiect aflat în dezbaterea Parlamentului, ar putea conduce la reducerea creditelor acordate populației, la scăderea consumului și ar putea afecta investițiile, ducând la o atenuare a creșterii economice, arată un studiu realizat la solicitarea băncilor.
Drept urmare, Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) solicită Parlamentului României asigurarea unui dialog real și constructiv în dezbaterea proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor și extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse inițial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor și limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate.
Posibilul impact al acestor propuneri legislative este relevat și de studiul de impact realizat de către KPMG Advisory, care arată că impactul individual, cât și cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea conduce la o încetinire a creșterii economice, o scădere a consumului și investițiilor, cât și la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe lângă alte efecte ce vor afecta consumatorii în mod direct și imediat.
Principalele efecte cuprinse în studiul de impact sunt reprezentate de: înăsprirea condițiilor de creditare și reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului (achiziții de locuințe, bunuri de folosință îndelungată și bunuri de larg consum) și a avuției nete a populației; reducerea creditării pentru achiziția de locuințe poate crește presiunea asupra pieței imobiliare; adâncirea diferențelor dintre clasele sociale; alterarea comportamentului la plată al consumatorilor; reducerea accesului la creditare al populației, cu potențial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei – cu beneficii limitate în planul protecției consumatorilor; limitarea capacității instituțiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanță în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariția litigiilor de obținere a titlului executoriu vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar; creșterea creditelor neperformante ca urmare a creșterii duratei și costurilor de recuperare, blocării pieței secundare și a modificării comportamentului la plată al debitorilor, ceea ce poate conduce la creșterea riscului de țară; la nivel european există demersuri paralele de îmbunătățire a cadrului de protecție a consumatorilor și de stimulare a soluționării nivelurilor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilității financiare și a creșterii economice; reducerea profitabilității și a fondurilor disponibile pentru creditare; lipsa predictibilității legislative poate avea consecințe negative asupra mediului de afaceri și a investițiilor.