DOSARUL REFERENDUMULUI - Dragnea: Probabil voluntarii au trimis mesaje sms pentru ca oamenii să vină la vot, dar nu cred că va recunoaște cineva

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a luat în discuție dosarul în care Liviu Dragnea și alți 70 de inculpați sunt acuzați de fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

La termenul de luni, Liviu Dragnea a dat o declarație în fața Completului de cinci judecători, în completarea declarațiilor date anterior, în fața procurorului de caz și la prima instanță, care l-a condamnat, în 15 mai, la un an de închisoare cu suspendare.

Dragnea a arătat, în fața instanței, că sms-urile prin care oamenii erau îndemnați să iasă la vot la referendumul din 2012 ar fi putut fi transmise de “tineri voluntari” care se aflau în sediul central al partidului la acel moment.

“Părerea mea este că acei tineri au compus și trimis acele sms-uri despre care, repet, nu am avut cunoștință dar pot presupune că au fost date ca o reacție la un alt tip de sms-uri ce se trimiteau atunci, prin care oamenii erau îndemnați să nu se prezinte la vot. Repet, este o părere personală a mea”, a spus Liviu Dragnea.

Întrebat dacă, în calitatea sa de secretar general al PSD la data faptelor și de coordonator al campaniei electorale, s-a interesat cine a avut inițiativa și cine a compus și trimis o adresă de organizare a unei tombole, Dragnea a arătat că, în ziua în care a fost trimisă în teritoriu, el nu s-a aflat în sediul partidului și că a doua zi, când a văzut această adresă, a anulat-o.

Judecarea apelului în dosarul “Fraude la referendum” trebuia să înceapă în 28 septembrie, însă atunci Completul de cinci judecători, format din Livia Stanciu, președinte, Angela Dragne, Luciana Mera, Luminița Zglindea și Maria Francisca Vasile, a amânat cauza până în 23 noiembrie, întrucât mulți dintre inculpați au solicitat un nou termen, fie pentru pregătirea apărării, fie pentru a-și putea angaja apărători.

Tot atunci, instanța le-a cerut inculpaților să spună dacă doresc să dea o o nouă declarație în faza de apel. Liviu Dragnea și unii dintre inculpați au arătat că vor să dea o nouă declarație, în faza de apel.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat în 15 mai, de instanța supremă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Prin aceeași sentință, alți inculpați din dosarul au primit pedepse de închisoare cu suspendare sau au fost achitați. Decizia a fost contestată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și de unii dintre inculpați.

Procurorii DNA au arătat, în apelul din dosarul “Fraudă la referendum”, că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este prea mică raportat la gravitatea faptelor sale, acesta acționând ca și cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi “extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni” sau “cu forța”.

DNA a menționat, în motivele de apel, că instanța a greșit individualizarea pedepsei aplicate lui Liviu Dragnea, “cuantumul simbolic de un an închisoare și modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infracțiunii de folosire a influenței funcției de conducere din partid pentru obținerea cvorumului la referendum, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000”.

Procurorii au mai arătat că în mod greșit au fost achitați alți 45 de inculpați, dintre care opt au avut calitatea de președinți secții de votare, iar 37 au fost membri ai unor secții de votare. Astfel, magistrații cer judecătorilor condamnarea lui Liviu Dragnea și a celorlalți 45 de inculpați la pedepse “în cuantum concordant gravității faptelor”.

Potrivit procurorilor anticorupție, instanța de fond a reținut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești confirmă infracțiunea reținută în sarcina lui Dragnea.

“Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator, a reținut Instanța Supremă de fond, este aceea că inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii județeni, acestea reprezentând solicitări de acțiuni efective de natură a îmbunătăți procentul de prezență la vot. De asemenea, și modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: «Veți primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmați cu strictețe instrucțiunile».Așa fiind, Înalta Curte, prin reținerea vinovăției inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, a sancționat folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii, dar că această faptă are un pericol social redus”, au scris procurorii în motivele de apel.

Procurorii au menționat că, prin transmiterea unei adrese în 13 iulie 2012 se solicita oferirea de recompense materiale persoanelor care participă la vot, prin: “organizarea unor tombole cu numeroase premii în fiecare localitate de către organizația de partid cu sprijinul unei organizații neguvernamentale; sprijinirea organizațiilor mass-media locale pentru organizarea în paralel a unor tombole similare; oferirea de servicii gratuite (acces gratuit în diferite locații sau evenimente condiționat de dovada participării la vot); organizarea de evenimente cu clovni, baloane, zâne și «vă cer ca în cel mai scurt timp să comunicați măsurile dispuse»”.

Procurorii DNA susțin că demersurile lui Liviu Dragnea demonstrează că “vocația și pasiunea sa, ca persoană cu poziție de autoritate și influență, a fost de a impune alegătorilor să voteze…- «mai adu-i p-ăia de pe la țară!»”.

“Libertatea de alegere pe care o au cetățenii și dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca un moft al acestora și nu ca un imn al demnității umane și libertății de opțiune. Deși, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preț , fiind dovadă palpabilă a libertății individului, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a acționat și s-a manifestat ca și cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de specatcole cu clovni, baloane și zâne sau chiar cu forța, conform voinței și interesului inculpatului: «Băi, dar organizați-vă să mi-i aduceți pe toți la vot, băi! Îi legați, îi luați în brațe»”, au mai arătat procurorii.

Anchetatorii au mai arătat că, în aceste condiții instanța de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic și modalitatea de executare a pedepsei aplicate lui Dragnea, numai prin raportare la accesarea fără drept a datelor personale, fără a analiza și încălcarea libertății de vot și “modul umilitor în care acesta a tratat electoratul”.