Doi prieteni au furat o idee din SUA și vor să le-o vândă corporatiștilor din Pipera

Ionuț Rusu, 24 de ani, și Alexandru Petrescu, 25 de ani, doi tineri din Râmnicu Vâlcea cu studii de comunicare în Danemarca au pus o picioare o afacere inedită. Cei doi vând covrigi corporatiștilor dintr-o rulotă amplasată, cu precizie, într-o zonă din Pipera. Brandul Sunday Bagels and Coffee este inspirat de micii comercianți din New York, capitala covrigului, așa cum o numesc cei doi. “Timp de o săptămână am mâncat la toate covrigăriile premiate din Manhattan, de două-trei ori pe zi mergeam și le gustam. Cred că nici unul dintre noi nu a mai mâncat atât de multă pâine niciodată.”

“Noi suntem colegi și prieteni de multă vreme, mulți ar spune că nu e rețeta succesului însă cred că depinde de la o persoană la alta”, povesteste Ionuț Rusu. “Totul a fost luat din aproape în aproape, în sensul că am vrut mai întâi să vedem unde ne putem afirma antreprenorial cu capacitățile de care dispunem, pe de-o parte, asta implicând și sfera financiară. Și, ca un alt aspect, am vrut să ne pliem bine și pe modul de business din România și să mergem către o industrie care să ne primească pentru cine suntem și ceea ce putem noi să dăm și în care să nu fie nici costurile de intrare foarte mari.”

Firma a început activitatea în urmă cu două luni, iar cei doi antreprenori spun ca au ales aceasta zonă de retail pentru că le permitea să își creeze propriul brand. “Am mers și noi pe valul “hai să mă afirm prin food” și am început să explorăm tipuri de produse pe care am putea să le lansăm în România, precum și tipuri de clienți la care am putea să ne adresăm.” Alex adaugă că “primul lucru pe care l-am făcut a fost să cercetăm zonele în care am putea intra, și ne-am dat seama că panificația este una dintre industriile care nu au scăzut pe timp de criză, ba din contră. Așa ne-am dat seama că e un sector bun.”

Niciunul dintre cei doi nu are vreun fel de pregătire în domeniul produselor de panificație sau cursuri de gătit, motiv pentru care au ales un produs “simplu și memorabil”, așa cum îl numesc cei doi. “Noi așa l-am văzut de la început: un  produs în jurul căruia putem construi un brand. E destul de popular în afară, deci e dovedit ca un produs de succes și de aceea l-am ales. Se vede și la noi, e destul de simplu ce facem; nu avem nevoie să gătim cu uleiuri, noi avem un cuptor și cremele noastre de brânză; e destul de simplu modelul acesta de business.”

Provocarea, povestește Ionuț, a venit din zona antreprenorială. “La noi provocarea a fost alta, pentru că suntem amândoi oameni de comunicare. Noi nu suntem  bucătari care să se afirme prin businessul lor, noi suntem oameni de comunicare care crează un brand în jurul unui produs. Iar produsul a fost ales din zona de food tocmai pentru a fi siguri că putem transmite o parte din ceea ce ne place nouă să facem.”

După experiența din Statele Unite, cei doi s-au întors în țară cu gânduri mari, însă s-au lovit imediat de mai multe probleme. “Când am ajuns în România am făcut o serie de teste, am lucrat cu ingineri tehnologi. E fascinant ce se poate ascunde în pâine. Apoi ne-am lovit de o problemă, am aflat cât de mult diferă calitatea grâului de la o șarjă la alta. În Franța și în alte țări din vest, grâul se cultivă cu anumiți parametri la bob, pe când la noi el poate să difere radical. Producătorii trebuie să umble apoi la făină și să garanteze aceeași calitate. Următorul pas a fost să găsim un producător de încredere, pentru că noi suntem la început și e ușor pentru cineva să ne păcăleascș. Am vrut să fim siguri că nu se pune nimic în grâu, că nu pun chimicale ca să îl crească pentru că și acolo e o întreagă discuție.”

Au ales să pornească o firmă de tipul SRL-D, formulă ce le permite ca, la un anumit moment dat, să acceseze fonduri din partea statului. Nu au folosit însă banii statului pentru începerea businessului. Speră însă să își recupereze investiția mai repede decât perioada prevăzută în business plan. “Investiția inițială a fost de 23.000 de euro, totul de la existența rulotei, brand, materiale, absolut tot. La cum arată lucrurile în momentul ăsta, undeva în doi ani, doi ani și jumătate ar trebui să ne recuperăm investiția. Poate chiar mai repede”, adaugă Ionuț.

Targetul lor de vânzări este unul rezonabil, iar cei doi antreprenori susțin că sunt aproape, după doar două luni, să îl atingă. “Pe noi ne interesează să vindem o sută de produse pe zi. Orice ar fi, trebuie să vindem o sută de produse pe zi. Și după o perioadă foarte scurtă de activitate, ne apropiem foarte repede de asta. Potențialul locației e însă mai mare, poate să servească ușor 150 de oameni pe zi.” Cât despre încasări, cei doi tineri consideră că folosirea unei rulote este cheia care îi va duce spre profit. “Avantajul nostru față de alte afaceri, de genul celor deschise la parterul unei clădiri de afaceri, este că noi suntem mulțumiti dacă încasăm 300 de lei pe zi. Pentru ei e un dezastru, pentru că au de plătit chiria.”

Ambii sunt de acord că au învățat multe lucruri în ultimul an și că investiția ar fi mult mai mică dacă ar deschide un nou business. Costurile, spun ei, ar fi mult mai mici, motiv pentru care au un singur sfat pentru alți tineri antreprenori: “Trebuie să vorbești cu oamenii. Trebuie să faci research și de fiecare dată când vrei să afli ceva, cel mai bine este să mergi și să îi întrebi pe alții care fac asta deja.”