Din România rurală, în toată lumea. Povestea unei tinere care a plecat de mai multe ori la studii în străinătate. A ajuns să transforme străinătatea în casa ei

A plecat pentru prima dată din țară pe termen mai lung când avea 17 ani. A primit o bursă de la Fundația Soros, care a trimis-o timp de un an în SUA, în capitala IT-ului mondial, Palo Alto. Această experiență i-a deschis ochii și mintea și a convins-o pe Diana Pop Comșa că pașii ei trebuie să ia din nou drumul străinătății.

Așa se face că, în ultimul an de facultate, a plecat din nou, de această dată la Viena, cu o bursă Erasmus. Iar apoi, peste ceva vreme, masterul l-a absolvit la Nisa. A fost evenimentul ce i-a permis conturarea unei cariere internaționale. Era anul 2004. Și de atunci nu s-a mai întors niciodată definitiv în România, jobul purtând-o prin Franța, SUA și apoi Marea Britanie, unde locuiește de aproape 15 ani.

Executivul român Diana Pop Comșa este de aproape patru ani global head of customer data în cadrul gigantului Condé Nast, un grup media ce are în portofoliu titluri precum Vogue, GQ sau The New Yorker. „Lucrez pentru Condé Nast din ianuarie 2019. M-am alăturat companiei pentru a conduce un proiect nou. Este un proiect de strategie de transformare digitală”, spune ea. Mai exact, grupul media, în mod tradițional, făcea bani din advertisingul pe care îl vindea în cadrul produselor sale print. Acum, compania nu mai are doar o singură axă de activitate, ci nouă, inclusiv producție video (chiar și filme pentru Netflix și alte canale de streaming), website-uri, cărți și albume, branded merchandise (produse ce poartă numele unui brand/publicație, ca de exemplu Vogue). „Familia ce deține Condé Nast (moștenitorii lui S.I. Newhouse Sr. – n.red.) și-a dorit o diversificare a veniturilor.

Totuși, până în 2019, compania avea mai multe grupuri de consumatori – pentru fiecare divizie în parte –, nu era nimic integrat, fiecare tip de activitate era operat separat.” Aici intervine rolul Dianei Pop Comșa. Jobul ei este acela de a crea o bază de date comună, cu toți acești clienți și consumatori. Ea a fost primul angajat al acestui departament care între timp s-a extins. „Misiunea mea a fost aceea de a crea o bază de date globală, unde să aducem toți consumatorii. Am vrut să unificăm cele nouă verticale de venituri.” Grupul Condé Nast este prezent în nouă țări (în mod direct, nu prin franciză ori licență), împărțite pe 16 fusuri orare. Iar în total, gigantul operează 30 de branduri.

„O platformă de marketing comună permite managerilor de campanii să facă mesaje mai coerente în funcție de istoricul fiecărui consumator cu grupul Condé Nast.” După aproape patru ani petrecuți în poziția actuală, executivul român spune că platforma e operațională în trei țări – Marea Britanie, Taiwan și India. Sunt în lucru alte două state, unde proiectul ar trebui să fie gata în primul trimestru din 2023. „Mergem înainte țară cu țară. Le luăm pe fiecare în parte.” Diana Pop Comșa e originară din Maramureș, dar și-a petrecut copilăria și adolescența între Maramureș și Cluj. Apoi, facultatea – de Relații Economice Internaționale – a absolvit-o la București, în cadrul ASE. „Am avut însă norocul să beneficiez de un șir mai lung de experiențe în afara țării.” Când era în liceu, la 17 ani, a primit o bursă de la Fundația Soros pentru a studia un an în SUA, în Palo Alto. Apoi, ultimul an de facultate l-a făcut la Viena, la Wirtschaftsuniversität, unde a ajuns cu o bursă Erasmus. „Am lucrat încă din facultate ca traducător și interpret de germană, însă primul job oficial a fost la Roland Berger (companie de consultanță și analiză – n.red.) în București, în 2003.” A intrat în câmpul muncii ca analist, iar apoi a devenit junior consultant. La final de 2004 a plecat din nou din țară, la Nisa, pentru un master în business, la EDHEC Business School, o școală de top din Franța. „Acesta a fost planul meu încă de la început, am crezut că astfel pot avea acces direct la piața muncii din afară. Mi-am dorit să fac marketing peste hotare.”

Diana Pop Comșa își amintește că în perioada petrecută la Roland Berger a avut acces la diferite indrustrii și și-a dat seama că o atrage cea a luxului. Așa că ales Franța pentru a porni la drum, o țară pe care o numește drept „patria marketingului în industria de lux”. Spune că ruta de intrare în piața muncii e mai facilă printr-o instituție de învățământ de top, iar EDHEC este în topul școlilor de business din această țară, astfel că programul de master i-a oferit acces la o serie de oameni și experiențe.

„Am știut că vreau să plec din țară încă din liceu, după anul acela petrecut în SUA. Aveam 17 ani, iar experiența respectivă mi-a deschis ochii. Școala unde am studiat eu era lipită de Stanford, așa că am întâlnit români care erau acolo și m-am lăsat inspirată de ei.” A terminat masterul în șapte luni – în loc de un an –, pentru a merge mai repede mai departe cu proiectul său în ceea ce privea cariera. „Obiectivul era să ajung la Paris, așa că nu mi-am luat nicio vacanță, am avut un program de învățare intensiv și am reușit.” Și pentru masterul EDHEC a primit o bursă de studiu, așa că taxa de școlarizare i-a fost acoperită integral, trebuind doar să aibă bani pentru restul cheltuielilor. Iar după ce a absolvit programul de la Nisa, a ajuns la Paris, unde s-a angajat la Guerlain, unul dintre cele mai cunoscute branduri de cosmetice de lux din lume, aflat în portofoliul LVMH, cel mai important jucător din industria de lux, ce deține, printre altele, și Louis Vuitton. „Prin intermediul masterului, am avut acces la marile firme din Franța, precum LVMH sau Cartier. Mai mult, am avut un modul despre marketingul de lux, unde predau oamenii din industrie, așa că am văzut ce înseamnă asta direct de la cei care practică meseria.” Diana Pop Comșa crede că a avut acces mai ușor în câmpul muncii datorită faptului că a trecut prin sistemul de învățământ din Franța. Spune că sistemul de recrutare din această țară era de așa fel la momentul acela că îi favoriza pe cei care veneau din instituțiile de educație din Hexagon. Acum, lucrurile s-au mai schimbat. Ea recunoaște că ar fi fost posibil să ajungă în aceeași poziție la Guerlain și fără programul de master, dar ar fi trebuit „să se alinieze mai multe stele”, plus că ar fi fost în același punct mai târziu în carieră. „Ar fi trebuit să mă angajez într-o multinațională, să urmez un traseu de creștere, să preiau o poziție regională, și abia apoi aș fi ajuns acolo.” La Guerlain, executivul român a aplicat ce învățase deja în România, unde a reușit să acumuleze un arsenal important de competențe. Roland Berger a fost o școală foarte bună, care i-a structurat modul de gândire și cel de lucru. Plus că acumulase o serie de cunoștințe și în timpul facultății. „Primul job la LVMH a fost acela de assistant marketing manager. Aveam în portofoliu toate produsele – atât parfumuri, cât și machiaj și îngrijirea pielii – și toate piețele internaționale (34 de țări).”  În industria de cosmetice, lansările de produse noi au loc cu regularitate, așa că un assistant marketing manager se ocupă de planul de marketing, de recomandările în funcție de canal, de coordonarea echipelor din fiecare piață și de alte aspecte ce țin de lansare, atât în amonte, cât și în aval, explică ea. După un an la Guerlain, Diana Pop Comșa a plecat pentru șase luni la gigantul anglo-olandez din industria bunurilor de larg consum Unilever. „În Franța, era greu să ai continuitate în industria de lux. Îmi propuseseră (cei de la grup – n. red.) să merg în Belgia cu un job care nu îmi plăcea.” După cele șase luni la Unilever, LVMH a revenit cu o ofertă nouă, de această dată pentru un alt brand din portofoliul grupului – Benefit Cosmetics. Astfel, a plecat la San Francisco pentru a crea de la zero un departament internațional de marketing. La momentul acela, Benefit Cosmetics era prezent în 12 țări. După doi ani, ajunsese în 26. „Am luat modelul de la Guerlain, un model matur și testat, pe care l-am adaptat.” Apoi, după cei doi ani, a anunțat grupul că vrea să revină în Europa. Cel care avea să-i devină soț era la Londra, iar părinții săi rămăseseră în România. Fiind copil singur la părinți, a vrut să fie mai aproape de ei. S-a transferat astfel la Londra, în departamentul de marketing al Benefit Cosmetics, lucrând pentru piețele din Marea Britanie și Irlanda. „M-am mutat în 2008, înainte de începutul crizei financiare. Am anunțat grupul că vreau să mă întorc în Europa, iar apoi am avut o întâlnire în SUA cu country managerul Benefit Cosmetics pentru Marea Britanie. Mi-a spus că trebuie să decid ce vreau să fac, iar compania va crea rolul pentru mine. Mi-a dat o foaie albă pentru a creiona o fișă a postului.” Așa că a pus pe foaie ce nu făcuse până atunci și ce și-ar fi dorit să încerce și a creionat noua sa poziție. Până la momentul acela avusese doar roluri globale, ce îi permiteau să coordoneze de la sediu activitatea din piețe. A vrut să vadă ce se întâmplă la nivel de piață, cum se discută cu buyerii, grupuri mari precum Harrods sau Selfridges, cum se negociază cu duty free-urile, relația cu acești retaileri fiind diferită. „Așa a început aventura mea la Londra.” După câțiva ani, a schimbat rolul. Era în plină ascensiune digitalizarea la nivel de marketing. A făcut o nouă propunere către country managerul companiei, pentru a înființa acest nou departament, și i-a fost aprobată. „Când am venit eu în echipă, brandul era pe locul 5 sau 6 în segmentul premium al pieței de machiaj. Între timp, a ajuns numărul unu în Marea Britanie și a și rămas lider. Pentru că mai sus nu puteam urca, am căutat să văd de unde vine creșterea. Așa am ajuns la digitalizare, loializare, CRM și big data.” A creat astfel, din nou, de la zero, un departament care a crescut până la patru persoane. Executivul român a rămas în cadrul companiei până în 2018, deci circa un deceniu, perioadă în care a deținut două roluri și în care a avut și două concedii maternale. În 2019, la început, a decis să schimbe nu doar compania, ci și industria. De la cosmetice a ajuns în media. A păstrat însă domeniul – marketing. „Îmi place foarte mult ce fac. Uitându-mă înapoi, îmi dau seama că de-a lungul carierei m-am pus în situații în care am creat lucruri de la zero. Așa a fost să fie, nu am căutat eu asta neapărat.” Totuși, e un lucru ce o ține în priză, nicio zi nu e la fel cu alta.

Diana Pop Comșa, global head of customer data Condé Nast

„Am știut că vreau să plec din țară încă din liceu, după anul acela petrecut în SUA. Aveam 17 ani atunci, iar experiența respectivă mi-a deschis ochii. Școala unde am studiat eu era lipită de Stanford, așa că am întâlnit români care erau acolo și m-am lăsat inspirată de ei.”

De regulă, se trezește între 6 și 6:30, după care își pregătește copiii pentru școală. Apoi, în funcție de zile, poate să aibă ședințe de dimineață (8:00-9:00) cu piețele din Asia sau poate începe mai târziu. Își grupează ședințele, în funcție de fusul orar al celor cu care lucrează, astfel încât dimineața să fie cele cu echipele din Asia, în mijocul zilei cele cu colegii din biroul londonez sau din Europa, iar după ora 16:00 cele cu oamenii de dincolo de ocean, din SUA, Mexic. Uneori lucrează și noaptea. Nu înaintează un număr de ore pe care le petrece muncind zi de zi, dar recunoaște că sunt multe. Are numeroase ședințe, iar programul este acum hibrid, cu 2-3 zile pe săptămână la birou. În pandemie a lucrat de acasă. „În zilele cu 10-12 ședințe, lucrez de acasă. Datorită pandemiei am reușit să petrec mai mult cu copiii. Având foarte multe ședințe și mult de lucru, nu îmi rămâne prea mult timp liber.” Totuși, când nu muncește, spune că îi place să cunoască oameni noi. E, de altfel, implicată în zona de organizații non-profit, lucrând cu un ONG ce ajută copii din România care au probleme. De asemenea, e membru al unui club de femei expat din Marea Britanie. O relaxează însă și să joace tenis, dar și să participe la expoziții de artă. Din punctul acesta de vedere, Londra e un oraș perfect. „Totodată, în Londra ai multe opțiuni dacă vrei să înveți. Eu am luat cursuri de caligrafie de la un japonez, dar și cursuri de broderie de la cineva care lucra pentru Fashion Week.” Nu a făcut niciunul dintre cursuri pentru că ar vrea să se reprofileze, ci pentru a se deconecta. Nici scriitoare nu vrea să devină, dar totuși a publicat anul trecut o carte despre Transilvania rurală, regiune pe care ea o descrie ca un paradis atemporal. Albumul hardcover a apărut în limba engleză și a fost lansat prin intermediul ICR de la Londra. Pe 17-18 septembrie, lucrarea Secrets of Transylvania a fost lanată oficial și în România. „Am scris cartea asta în timpul meu liber, motiv pentru care a durat cinci ani să o termin. Ideea mi-a venit când eram la Nisa, iar coordonatorul meu de carieră mă întreba cum e România. Eu aveam doar cuvinte de laudă. El, britanic, nu știa decât de Dracula și de orfelinatele de la noi.” De-a lungul anilor, Diana Pop Comșa a avut mai multe întâlniri cu oameni pe care îi admira, dar care nu știau nimic despre țara ei de origine. Voia să le-o prezinte cu ajutorul unui album care să conțină și imagini, și text, dar nu găsea nimic potrivit. Găsea albume foto, foarte reușite, și găsea cărți cu informații istorice. Nimic din ce-și dorea ea, o cale de mijloc. „Aveam o imagine clară asupra ceea ce îmi doream și am zis că îl fac eu.” A vrut să acopere și zona de gastronomie și natură, dar și pe cea de obiceiuri și tradiții.„Nu e o carte nostalgică. E o lucrare ce deschide o fereastră către trecut, dar care face legătura și către viitor. Tot ce fac oamenii din zona rurală e plin de semnificații, iar eu am vrut să deschid ochii unui călător dincolo de prima impresie.” Ea a crescut, până la șase ani, lângă Cluj, în Apuseni. Apoi, până a împlinit 19 ani, și-a petrecut cam patru luni pe an la țară, în aceeași zonă. Iar weekendurile o găseau într-un sat din Maramureș. „Am fost și sunt încă ancorată în realitatea de la sat. E o a doua natură pentru mine. Știu ce se întâmplă și de ce se întâmplă anumite lucruri în zona rurală și am considerat că e interesant de transmis aceste informații mai departe.” De altfel, unele dintre persoanele cărora vrea să le dezvăluie această moștenire culturală sunt chiar copiii săi. Uitându-se în urmă, crede că e posibil ca istoria ei și relația cu mediul rural din România să o fi ajutat-o în carieră. „Sunt o persoană adaptabilă și cred că asta vine și din faptul că în România oamenii sunt așa, sunt rezistenți în fața greutăților.” Cartea a scris-o în engleză, fiind gândită în special pentru cei care nu știu nimic despre țară. Totuși, a primit reacții îmbucurătoare și de la români care au trăit la oraș și care au descoperit ei înșiși câte ceva despre patria lor. După ce a avut lansarea internațională, încurajată de reacțiile pozitive, a contactat rețeaua Cărturești, care a răspuns demersului de a lansa albumul și local. Astfel, pe 17 septembrie, la ora 16:00, Diana Pop Comșa a participat la Strade de carte, un festival la Biblioteca Centrală Universitară, iar pe 18 septembrie (la aceeași oră) a avut o semnare de carte la librăria Cărturești Lipscani. Albumul Secrets of Transylvania, care vorbește depre tradițiile, obiceiurile, gastronomia și credința locuitorilor din Transilvania, se vinde online, prin intermediul Amazon Europa. În România, el este prezent în rețeaua Cărturești – online și offline, în Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, în Muzeul Țăranului Român București și în Maralibris Maramureș. Cartea, ale cărei texte sunt scrise de Diana Pop Comșa, are imagini realizate de Gabriel Motica, iar prefața e semnată de Aura Woodward, fost corespondent BBC, care a lucrat cu Regele Charles III-lea al Marii Britanii, în România, timp de 15 ani. De altfel, cartea Secrets of Transylvania se află și în biblioteca Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii și în cea a Custodelui Coroanei MS Margareta a României. Proiectul, tipărit în Marea Britanie, își dorește promovarea Transilvaniei în rândul călătorilor din toată lumea și, în felul acesta, conservarea și păstrarea unor tradiții vechi de secole. „Cu ultimele păduri virgine din Europa, cu o mână de artizani care se încăpățânează să țină vie tradiția, cu broderii rurale care au inspirat designerii de top din lume și cu o bucătărie bogată influențată în egală măsură de est și vest, Transilvania se găsește în topul destinațiilor National Geographic și Condé Nast Traveller. Satele și cărările transilvane traversează generațiile și oferă un seducător antidot ritmului cotidian urban alert și stresant”, spune autoarea. Ea adaugă că e un proiect făcut din pasiune și finanțat de ea. „Nu mă văd scriitoare.” De altfel, spune că cel mai greu i-a fost să scrie propoziții întregi după ce ani de zile a scris cu bullet points în Power Point. „Nu zic că nu voi mai scrie niciodată, mai ales dacă îmi mai vine vreo idee în viitor. Totuși, nu mă grăbesc nicăieri. Ce îmi doresc e ca această carte să crească apetitul oamenilor pentru România rurală. Eu și cei din generația mea simțim o stare de urgență pentru a asigura continuitatea patrimoniului cultural rural, altfel copiii mei nu vor mai avea acces la el.” Diana Pop Comșa vine de 2-3 ori pe an în România. Atât ea, cât și soțul său, tot român, dar care locuiește de două decenii în Marea Britanie, unde lucrează în sistemul bancar, vor ca cei doi copii ai lor să învețe limba română, vor să aibă contact cu cultura locală.  În ceea ce privește revenirea definitivă în țară, executivul român nu zice nu. Recunoaște însă că îi place foarte mult Londra, așa că decizia de a schimba orașul ar fi una grea. Totul depinde însă de oportunitate.

„Trebuie să mă gândesc și la copiii mei, care sunt la școală aici. O mutare nu ar mai fi o decizie individuală, am fi mai mulți în ecuație.” Totuși, e deschisă la noi provocări. Și ar lua în calcul atât România, cât și o altă destinație. Totul depinde de oamenii cu care ar lucra și de modul în care familia s-ar integra în noul mediu. „Mi-ar plăcea să rămân în marketing, mă atrage domeniul pentru că este cel care îi face viața mai frumoasă consumatorului. Mă uit în piață și văd însă multe firme noi, văd fondatori de branduri care au creat povești internaționale și pe care cred că îi pot ajuta. Vreau să rămân în zona de B2C, nu mă văd în B2B.” În orice decizie ar lua, contează însă oamenii cu care ar lucra. În media a ajuns după ce persoana care a intervievat-o i-a schimbat perspectiva asupra unor lucruri. Doar prin prisma modului în care punea întrebările, a făcut-o să gândească altfel. „De aceea, sper în carieră să întâlnesc oameni care să mă provoace. Impusul meu acum ar fi să zic că nu vreau să fiu antreprenor, vreau să continui pe drumul ăsta. Dar totuși nu știu ce va fi pe viitor. Nu mi-am setat reguli”, conchide ea.

Albumul Secrets of Transylvania, care vorbește depre tradițiile, obiceiurile, gastronomia și credința locuitorilor din Transilvania, se vinde online, prin intermediul Amazon Europa. În România, el este prezent în rețeaua Cărturești.