Diferențele de dezvoltare dintre regiuni s-au accentuat după aderarea la UE. Cum va corecta regionalizarea dezechilibrele majore?

Regionalizarea și descentralizarea nu au niciun temei dacă ele nu conduc la eliminarea disparităților uriașe dintre diferite regiuni ale țării. Cel puțin așa susțin respon­sabilii guvernamentali care pregătesc regio­nalizarea. Dar ce i-a împiedicat până acum pe cei din administrația centrală sau locală să corecteze aceste dezechilibre sau să încerce să o facă?

Aderarea la Uniunea Europeană nu a con­tribuit la reducerea diferențelor de dezvoltare dintre regiuni, dimpotrivă. Fondurile structu­rale și de coeziune – care, după cum le spune și nu­mele, ar trebui să conducă la ridicarea re­giu­nilor mai sărace – nu au fost folosite decât într-un procent infim – 13% -, drept urmare nu se poate spune că ar fi contribuit major la dez­voltarea unora, în vreme ce allții au fost ocoliți. Responsabilii guvernamentali care se ocupă de proiectul regionalizării insistă că reorganizarea va conduce la o mai bună absorbție a fondu­rilor UE. Dar și aceste fonduri sunt limitate – cele 20 mld. euro alocați României între 2007 și 2013 nu înseamnă decât 15% din PIB-ul Ro­mâniei din 2012, adică în medie 2% din PIB-ul fiecăruia din anii exercițiului financiar curent.

Ministrul dezvoltării Liviu Dragnea insistă că regionalizarea vizează dezvoltarea echilibrată a regiunilor, iar cetățenii ar urma să primească servicii de o calitate mai bună.

„Regionalizarea nu reprezintă o necesitate sau un moft, ci este o necesitate pregnantă pentru România“, a susținut ieri Dragnea la o întâlnire pe tema regionalizării organizată de ambasadele Franței și Germaniei, țări cu tradiția regionalizării.

La rândul său, premierul Victor Ponta insistă că regionalizarea are ca scop crearea unei administrații mai eficiente, care înțelege problemele locale și care să presupună o utilizare mai bună a fondurilor. Avem o incapatitate majoră de a atrage fondurile UE, spunea premierul: „Structurile regionale au fost cele mai eficiente în efectuarea de proiecte și absorbția fondurilor europene, mult mai eficientă decât structurile naționale“. Într-adevăr, Programul Opera­țional Regional a atras de la UE 25% din sumele alocate, iar POS Transporturi (gestionat la nivel central) doar 6%. Dar ce a atras POR înseamnă mai puțin de 1 mld. euro, în șase ani de la integrarea în UE. Iar fondurile structurale sunt puține, 2% din PIB anual și cu acești bani nu reduci diferența dintre regiuni, care se adâncește.

Toate stirile sunt pe zf.ro