Diaconescu: România să promoveze certificatul de român, ca fază premergătoare a acordării cetățeniei

Diaconescu a declarat, miercuri, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureșului, că trebuie pornit de la premisa că drepturile românilor la respectarea identității etnice, oriunde s-ar afla ei, “nu sunt subiect de negociere”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

“Legislația europeană spune foarte clar că este dreptul suveran al statelor membre ale UE de a-și promova, de a-și apăra și de a-și susține cetățenii, oriunde s-ar afla ei. Deci, nu poate face obiect de compromis de la țară la țară pachetul de drepturi privind românii”, a spus Diaconescu.

Potrivit acestuia, în martie 2001, după evaluarea Comisiei de Democrație prin drept a Consiliului Europei, România și Ungaria au încheiat un acord privind certificatul de maghiar.

“Nu văd ce împiedică România să promoveze certificatul de român, ca fază premergătoare a acordării cetățeniei. Sunt două caracteristici care ar ajuta, de la caz la caz și de la țară la țară, acest demers. În primul rând, încrederea românului, oriunde s-ar afla el, care nu are cetățenie, în faptul că legătura cu țara mamă se păstrează. În al doilea rând, obligarea directă, juridică, a instituțiilor din țara mamă de a promova o serie de drepturi speciale pentru cei care au certificatul de român. Nu e nimic spectaculos. Priviți ce se poate transmite din acest punct de vedere în cadru strict European”, a declarat Cristian Diaconescu.

Fostul minstru de Externe a adăugat că prin acest certificat se poate stabili “o relație directă” cu adevăratele comunități din statele în marea lor majoritate nemembre ale UE, iar criteriul originii etnice este “perfect euroconform”, acestea fiind aspecte esențiale pentru orice legiuitor, care se referă la acordarea cetățeniei.

În opinia lui Diaconescu, ar trebui să se aplice în legislația statului român aceleași reguli și flexibilitatea care se aplică în legislațiile celorlalte statelor membre ale UE în domeniu.

“Astăzi pare că avem cea mai restrictivă legislație în ceea ce privește acordarea cetățeniei pentru români. S-a creat o minimă flexibilitate în ceea ce privește românii care au fost privați, ei sau antecesorii lor, prin mijloace politice de cetățenia română, lăsându-se senzația că domeniul s-ar limita la ceea ce s-a întâmplat până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Astăzi însă, când vorbim, sunt români cu obârșii românești care-și doresc cetățenia română, sunt români care sunt împiedicați, prin mijloacele politice și administrative, într-o serie de state, de a-și afirma identitatea românească. Ei doresc să rămână legați de țară și este dreptul lor, implicit obligația României de a reglementa cât se poate de clar, modern și euroconform acest aspect”, a spus Diaconescu.

El a afirmat că este dreptul suveran al României să legifereze după cum crede de cuviință, cu condiția să nu încalce regulile organizațiilor din care face parte.

“Nu e nevoie să condamnăm nicio țară, să intrăm în polemici negative cu nimeni. Ceea ce eu aș propune ține realmente numai de exercițiul suveran al drepturilor noastre, aici la noi în țară, de a legifera așa cum considerăm de cuviință. Nimeni nu are dreptul și nu poate interveni și nimeni nu se poate burzului din afara României în legătură cu modul în care noi legiferăm în țara noastră, atâta vreme cât nu încălcăm regulile organizațiilor din care facem parte. Și nu le încălcăm, vă asigur, nimic din ceea ce noi am încălcat aici nu are un caracter radical, antisemit, xenofob”, a declarat Cristian Diaconescu.

Potrivit acestuia, în statele membre sau nemembre ale Uniunii Europene unde există partide extremiste, xenofobe și antisemite, “unele dintre ele parte a actului de guvernare”, românii au de suferit.

“Acolo unde partide extremiste sunt parte a actului de guvernare, românii, ca și comunitate etnică, au de suferit și din acest punct de vedere, mai ușor cu lecțiile de democrație! Din acest punct de vedere trebuie să avem în vedere măsuri pe care să le luăm noi, aici, pentru că e clar nu avem un partener apt și capabil să agreeze acorduri normale, europene, moderne privind protecția indentității etnice. Trebuie să conștientizăm această realitate. Sunt zone politice și în interiorul UE cu care nu se poate coopera și din acest punct de vedere trebuie să trecem la strategii categorice naționale și, sigur, să avem și oameni de stat să facă acest lucru”, a spus Cristian Diaconescu.

La Universitatea de vară “România și românii de la frontiera Uniunii Europene și NATO” de la Izvoru Mureșului, au fost dezbătute mai multe subiecte, între care “Drepturile minoritarilor din România vs drepturile minorităților românești din jurul frontierelor și din Balcani”, “Ce face statul român pentru păstrarea identității entice a românilor din jurul frontierelor și din Balcani”, “Cazurile Greciei și Ungariei sau pactul victimei cu agresorul” sau “Cetățenia română, un drept necesar păstrării identității românilor din vecinătate și Balcani”.