Diaconescu: Finanțarea etnicilor români și a minorităților din România se află în raport de 1 la 10

“Este absolut inacceptabil să constați că diferența între finanțarea etnicilor români din străinătate și a minorităților din România se află într-un raport de 1 la 10. Aproape m-am rușinat. Sunt lucruri pe care nu putem spune că nu le vedem, sunt chestiuni care astăzi își au originea într-o superficialitate de proiect. Din punct de vedere al finanțării, există o diferență de-a dreptul nefirească“, a spus Cristian Diaconescu, citat de corespondentul MEDIAFAX.

Fostul ministru de Externe a afirmat că “nu există dubii” în legătură cu ceea ce trebuie să facă statul român în această direcție și că sunt cunoscute “foarte bine” și așteptările reciproce, însă, de la an la an, problemele rămân aceleași și “nu se întâmplă nimic de natură semnificativă”.

“Dacă e să îi întrebați serios pe maghiarii din România, vă vor spune că sprijinul românilor din Guvern a fost de «n» ori mai mare decât sprijinul maghiarilor din Guvernul de la Budapesta, ca să știm despre ce vorbim. În dialogul bilateral, mai ales atunci când este vorba de titularii politicii externe, care nu sunt numai miniștri de Externe, tema finanțării românilor trăitori în jurul României nu există. Nu ne mai putem raporta la o problemă de imagine, cu călușari și cu sarmale făcute la ambasadă, nu mai rezolvi problema a milioane și milioane de români“, a precizat Diaconescu.

În opinia acestuia, este nevoie de “un proiect sofisticat” în acest sens, pe care să îl realizeze și să îl pună în aplicare instituțiile centrale ale statului român însărcinate cu păstrarea idențității românilor din afara granițelor României.

“Vă rog să nu plecați de la această întâlnire fără să cereți un proiect sofisticat. Eu nu înțeleg de ce există Departamentul pentru românii de pretutindeni, institute culturale, tot soiul de povești pentru care cheltuim bani și care nu fac absolut nimic de natură semnificativă. Lucrurile sunt tratate în România de-a valma. Sunt români din afară, punct. Și au aceleași drepturi ca oricare român din România”, a mai spus Diaconescu.

La rândul său, președintele executiv al Fundației Naționale a Românilor de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a explicat că statul român a alocat în acest an 91,4 de milioane de lei pentru minorități, o sumă mai mare cu 10 milioane de lei decât anul trecut, în condițiile în care numărul etnicilor aparținând minorităților naționale a scăzut, potrivit ultimului recensământ.

“Din această sumă, UDMR primește 19,7 milioane de lei, față de 18,5 milioane de lei anul trecut, în condițiile în care Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, care îi reprezintă pe cei 400.000 de români din cele trei județe, are finanțare zero”, a detaliat Eugen Popescu.

În privința fondurilor alocate, în 2015, de Departamentul pentru românii de pretutindeni celor aproximativ 10 milioane de români din afara granițelor, acestea ajung la 8,8 milioane de lei.

Potrivit acestuia, cei aproximativ 500.000 de români din Ucraina primesc sub 88.000 de lei de la statul ucrainean, în timp ce România acordă Uniunii Ucrainenilor din țara noastră 7,4 milioane de lei, în condițiile în care numărul ucrainenilor din România este de circa 60.000.

De asemenea, în timp ce cei 160.000 de etnici români din Bulgaria nu primesc nicio finanțare de la guvernul statului vecin, cei 10.000 de bulgari din România primesc de la statul român circa 3,52 milioane de lei.

“Este o discriminare teribilă în modul în care statul român tratează minoritățile din România și românii minoritari din jurul frontierelor. Sunt lucruri care au în spate un interes pe care nu-l cunoaștem, sunt instituții care doresc ca românii să dispară, atât din din afara frontierelor, cât și de aici, din inima României. Parcă există o schizofrenie undeva, la nivelul conducerii statului român, dar și al unor instituții mai puțin vizibile, dar care trag sfori nevăzute la nivel politic. Sperăm că acești politicieni nu sunt niște brelocuri puse la centura unor instituții care nu se văd sau la centura unor interese străine. Parcă avem ceva cu propriul popor, parcă vrem să-l distrugem, nu știu ce e în mintea politicienilor români”, a afirmat Eugen Popescu.

Potrivit președintelui FNRP, care citează statistici oficiale, în județele din România în care trăiesc etnici maghiari funcționează aproximativ 10.000 de fundații și asociații cu fonduri de la statul român, de la statul maghiar și de la autoritățile locale, care, spre exemplu, în Harghita și Covasna sunt aproape neschimbate din 1990.

În județul Harghita sunt 539 astfel de fundații și 1.133 de asociații ale maghiarilor, în județul Mureș, unde proporția populației române și maghiare este egală, sunt 447 de fundații și 1.300 de asociații, iar în județul în Covasna, 42 de fundații și 227 de asociații.

La Universitatea de vară “România și românii de la frontiera Uniunii Europene și NATO” de la Izvoru Mureșului, au fost dezbătute mai multe subiecte, între care “Drepturile minoritarilor din România vs drepturile minorităților românești din jurul frontierelor și din Balcani”, “Ce face statul român pentru păstrarea identității entice a românilor din jurul frontierelor și din Balcani”, “Cazurile Greciei și Ungariei sau pactul victimei cu agresorul” sau “Cetățenia română, un drept necesar păstrării identității românilor din vecinătate și Balcani”.