Dezbaterea acordului cu creditorii în Parlamentul grec, blocată de Syriza, care riscă scindarea

Premierul Alexis Tsipras le cere deputaților să aprobe un plan de salvare financiară a Greciei care presupune o înăsprire a fiscalității, o reducere a cheltuielilor publice și privatizări – în schimbul unui nou împrumut în valoare de aproximativ 85 de miliarde de euro. Este vorba despre al treilea program de aducere a Greciei pe linia de plutire în cinci ani.

Acest vot permite să se afle amploarea frondei în cadrul Syriza. Disensiunile interne l-ar putea obliga pe Tsipras să convoace alegeri legislative anticipate în septembrie.

Președinta Parlamentului Zoe Konstantopoulou, unul dintre liderii mișcării de contestare din interiorul Syriza, a ignorat îndemnurile premierului de a accelera examinarea textului de lege privind acordul cu creditorii, pentru a permite adoptarea lui înainte de reuniunea de vineri a miniștrilor Finanțelor din zona euro, care urmează să aprobe, la rândul lor, acordul.

Dezbaterile nu începuseră încă până după miezul nopții de joi spre vineri, din cauza unor probleme de procedură, ridicate de către Konstantopoulou, ceea ce urma să conducă la o amânare a votului cu mai multe ore.

Un vot favorabil, aproape sigur

Însă un vot favorabil nu ridică aproape nicio îndoială, în măsura în care opoziția s-a angajat să susțină Guvernul lui Tsipras.

Premierul nu urmează, însă, să scape “nevătămat” din acest adevărat examen legislativ, având în vedere că unii deputații din tabăra sa îl acuză că a capitulat în fața creditorilor internaționali ai Grecei prin faptul că a renunțat la promisiunile cu care a fost ales – de a pune capăt politicilor de austeritate.

Scenariul unei scindări a Syriza s-a conturat joi, odată cu publicarea unui comunicat, semnat de către 12 membri ai partidului, inclusiv liderul disidenților – fostul ministru al Energiei Panagiotis Lafazanis.

Textul îndeamnă la o mobilizare națională împotriva planului de ajutorare și, fără să reclame în mod explicit o scindare a Syriza, îndeamnă la fondarea “unei mișcări unite care să justifice dorința poporului de democrație și justiție socială”.

Guvernul a apreciat că această inițiativă a lui Panagiotis Lafazanis “îi pecetluiește decizia de a alege altă cale decât a Guvernului și Syriza”.

Textul supus aprobării deputaților acoperă, între altele, reformarea fiscalității, pensiilor și funcției publice, dar și relansarea programului de privatizări, care presupune crearea unui fond privat supervizat de către instituțiile europene.

Planul de ajutorare urmează să permită Greciei, într-un prim pas, să ramburseze pe 20 august suma de 3,2 miliarde de euro Băncii centrale Europene (BCE).

Grecia urmează să primească o primă tranșă – în valoare de 23 de miliarde de euro – până la sfârșitul lunii, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată dosarului.