Deși suprafața agricolă a Olandei este 10 ori mai mică decât cea a României, țara lalelelor are venituri de două ori mai mari decât țara noastră. Cum reușește

Cu toate acestea, agricultura are o importanță ridicată în structura PIB, de trei ori și jumătate mai mare decât media europeană; în plus, în 2014, agricultura angaja 27,3% din populația activă a României, de peste șase ori mai mult decât media europeană de 4,4% din populația activă. Asta în condițiile în care în 1993 aproape același număr de oameni ca în 2014 lucrau în agricultură, dar acum ponderea domeniului în PIB a scăzut de peste patru ori în această perioadă, semnalând pierderi importante de eficiență, după cum arată un raport al PwC. „Practic, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se ridica în 2015 la doar 54% din media Uniunii Europene, iar situația este și mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la țările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 16% din cea generată în Franța, respectiv 34% din cea generată în Spania”, arată raportul firmei de audit și consultanță.

Cu toate acestea, România este una dintre țările europene cu cel mai ridicat potențial în sectorul agricol, având a șasea cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre țările UE, însă se confruntă cu un randament foarte scăzut al producției agricole. Deși cea mai mare parte a suprafeței cultivate este utilizată pentru cereale, acestea generează mai puțin de 25% din valoarea producției agricole totale (estimată în 2015 la 13,6 miliarde de euro). „Având în vedere suprafața agricolă vastă și rata de utilizare rezonabilă din România, este clar că randamentul producției este principalul factor limitator al sectorului agricol”, a spus Bogdan Belciu, partener, servicii de consultanță pentru management, PwC România, coordonatorul studiului. Potrivit Ministerului Agriculturii, la valoarea totală a producției ramurii agricole, sectorul vegetal contribuia în anul 2015 cu  63,4% iar cel zootehnic cu cca. 35,4%.

Deși avem una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Europa, țara noastră are o mărime medie de exploatație, similară cu Malta sau Cipru, țări cu suprafețe agricole mult mai mici decât cea a României. Un motiv pentru care acest lucru este posibil îl reprezintă fragmentarea exploatațiilor agricole, în condițiile în care majoritatea (75%) dintre fermele din țară au sub 2 hectare, iar ponderea fermelor sub 10 hectare este de 98% din total ca număr și 39% din total suprafață agricolă utilizată. La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezintă doar 0,5% din numărul total, dar exploatează 49% din suprafața agricolă. În occident, segmentul fermelor mijlocii este predominant. Conform celei mai recente Anchete Structurale în Agricultură a INS pentru care deținem informații,  numărul total al exploatațiilor agricole era în 2013 de circa 3630 mii, cu o suprafața agricolă utilizată de 13,056 milioane ha.

 În Olanda, activitatea agricolă se desfășoară sub forma unor holdinguri, care au la bază contracte de cooperare și cuprind: producătorii, colectorii de produse agricole primare, transportatori, consultanță (tehnică, economică și legislativă).    În prezent, în Olanda sunt 81.800 holdinguri, agricultura produce 11% din PIB și contribuie la export cu 26%. Cea mai importantă parte a sectorului agricol olandez este horticultura. Fermele pentru creșterea vitelor au un număr mediu de 50-70 de capete, reprezentând peste 50% din totalul celor 24.000 de ferme.    Desfacerea produselor se face prin colectorii care prezintă produsele spre vânzare în cadrul licitațiilor zilnice, la bursele specializate, produsele fiind preluate de către angrosiști, pentru vânzare la intern sau la export. Olanda este cel mai mare furnizor de cartofi și produse derivate acestora pe piața europeană. De asemenea, Olanda este cel mai mare exportator mondial de flori, a vândut anul trecut pe piețele externe 3,6 miliarde bulbi de flori, în valoare totală de 313 miliarde euro