Decalogul soluțiilor software pentru companii

Dacă România vrea un PIB de peste 10.000 de euro pe cap de locuitor, trebuie să se informatizeze.

Dacă o companie vrea să devină mai productivă, trebuie să se informatizeze.

Dacă o companie vrea să își mențină competitivitatea, trebuie să se informatizeze.

Dacă un manager vrea să știe în timp real rezultatele companiei sale, trebuie să o informatizeze.

Dacă un antreprenor vrea să își dezvolte firma, trebuie să se informatizeze.

Pentru o relație mai bună cu clienții, o companie trebuie să se informatizeze.

Pentru o comunicare fluidă în interiorul companiei, informatizați-o.

Dacă administrația publică vrea să fie mai eficientă, trebuie informatizată.

Dacă nu aveți buget pentru o soluție software de business, folosiți “software as a service” și cloud.

Prețul are importanța sa, dar esențial este să vă definiți nevoile și să știți ce soluție vi se potrivește.

Cele zece enunțuri de mai sus rezumă o stare de fapt: una din cauzele evoluției destul de lente a econo-miei românești în ansamblu, dar și a companiilor este lipsa informatizării, faptul că o mare parte dintre manageri și antreprenori nu folosesc soluțiile software pentru afaceri. Datele Comisiei Europene arată că procentajul firmelor din România care utilizează tehnologii cum ar fi ERP (21%), facturile electronice (7,2 %), serviciile de cloud (2,8 %) sau rețelele de socializare (5,9 %) este printre cele mai scăzute din UE. Companiile din România trebuie să exploateze mai bine avantajele oferite de comerțul online, de rețelele de socializare și de aplicațiile de tip cloud, arată raportul DESI 2015, care plasează România pe ultimul loc în indicele european al economiei și societății digitale. Care este realitatea, ce trebuie făcut, care vor fi evoluțiile?

Puțină lume mai ține minte, îmi spune Eugen Schwab-Chesaru, vice president – research la Pierre Audoin Consultants (PAC), că printre primele anunțuri făcute de OMV după preluarea Petrom a fost cel pentru achiziția unui nou sistem in-formatic de gestiune și control, în valoare de 55 de milioane de euro. „Au venit 35 de consultanți din Austria, au împărțit sarcini, au strâns oferte din piață, au ales. După trei ani au multiplicat de o mulțime de ori profitul, iar productivitatea s-a dus la cer. Putem să ne uităm chiar și la Sidex, ce au făcut indienii de la Mittal când au venit. Au zis: «Vrem ERP». Nu știau să lucreze fără. Nu știau, în India, ce se întâmplă aici: productivitate, minereu, dintr-o tonă de minereu ați scos atâta țeavă, atâta tablă, atâta ondulată, atâta dreaptă, care s-a dus acolo și acolo, productivitatea pe metru pătrat, pe metru liniar, fără asta nu știau să lucreze. Scurt, nu este niciun mister“, rezumă Schwab-Chesaru situația și nevoia folosirii unui sistem software pentru business. Mai mult, administrația publică locală trebuie să își dubleze cheltuielile IT reale, cele care furnizează rezultate palpabile, și să scadă cu 30% numărul de bugetari, pentru a funcționa.

Software pentru business înseamnă ERP, CRM, EAS, SFA, HCM, multele acronime care indică aplicațiile folosite de manageri pentru a-și gestiona companiile. Piața locală a soluțiilor informatice de business este estimată de specialiștii de la PAC la puțin peste 150 de milioane de euro, cu un ritm de creștere de 7,5%, superior ritmului creșterii pieței soft-ware în ansamblu, de 5,5% pe an. Tendința de creștere cu un ritm superior celui al pieței software în ansamblu se menține și pe plan internațional: soluțiile software pentru companii au, cu 5,5%, o creștere dublă față de industrie.

Dincolo de ritmul normal, creșterile sunt generate și de schimbările care au loc în domeniu; în primul rând este vorba de migrarea soluțiilor spre cloud și ceea ce se numește „software as a service“ – SaaS. O altă schimabre majoră este trecerea spre mobilitate, posibilitatea de a accesa și a rula funcții ale suitei de business de pe telefon sau tabletă. Și, nu în ultimul rând, clienții solicită din ce în ce mai des, iar companiile încearcă să ofere, soluții de analiză a datelor care să ofere tendințe, predicții, evoluții viitoare ale afacerilor.

Înainte de a analiza toate aceste tendințe, să privim bugetele. „Cred că în România nivelul bugetelor IT reprezintă 0,25 – 0,5% din cifra de afaceri a companiilor. Ceea ce este foarte, foarte puțin. În general în Franța, Germania sau Marea Britanie respectivul buget ajunge și la 1,5% din cifra de afaceri. Atenție, în bugetul IT intră mai multe: amortizarea de software, hardware și așa mai departe, active IT, personalul și tot ce înseamnă cheltuieli auxiliare, energie, birouri și așa mai departe“, spune Eugen Schwab-Chesaru. Daniel Mateescu, COO Totalsoft, principalul furnizor de soluții ERP pe piața locală, cu suita Charisma, explică limitările pieței locale prin lipsa de cultură de business, prin faptul că man-agerii nu văd avantajele unui produs software. „Vor să cumpere ieftin, piața de software de business românesc este foarte sensibilă la preț. Degeaba spui că softul tău face mai multe și este mai bun, îl cumpără pe cel mai ieftin. Este o lecție pe care economia românească trebuie să o învețe. De circa 10 ani, de când vindem în străinătate, vedem difer-ența de cultură. Când vindem în afară prețul este ultimul care contează. Ei sunt foarte deschiși și spun ce contează: criterii tehnice, de business, tehnologice, iar prețul este ultimul. Prețul ponderează nota totală cu circa 10 – 15%. În rest, contează să fie produsul care trebuie. La noi totul este la nivel de preț, probabil și din cauza situației economice. Pe măsură ce o să creștem și o să ieșim din criză, o să fie mai bine“, spune Mateescu.