De ce sustenabilitatea celei mai mari creșteri a PIB din UE ar trebui să fie ultima noastră grijă?

Un ciudat șir de coincidențe îi vor fi făcut pe unii să își aducă aminte, săptămâna trecută, de zilele de dinaintea declanșării crizei imobiliare din Statele Unite, care a continuat apoi cu marea criză mondială.

A fost, la început, o știre legată de capitalizarea marilor instituții financiare americane Freddie Mac și Fannie Mae, supuse unor teste de stres care au dezvăluit că cele două bănci au nevoie de ajutoare de 50 până la 128 de miliarde de dolari. Cum situația celor două companii de creditare imobiliară a fost, în urmă cu nouă ani, unul dintre factorii de declanșare a crizei, multe persoane au avut, sunt sigur, un sentiment de deja-vu.

Respectivul sentiment a continuat în momentul în care statistica a anunțat că avem cea mai mare creștere economică din Europa; cum o serie de analiști vorbesc în ultima perioadă de o încălzire a economiei și de majorarea PIB doar în urma creșterii consumului, ministrul Finanțelor Anca Dragu a ținut să ne liniștească, asigurându-ne că este vorba de o creștere economică sustenabilă, bazată nu doar pe consum, ci și pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investițiile și de o creștere cu 9% a construcțiilor în trimestrul al II-lea.

La fel ca în urmă cu opt ani, ne comportăm și facem calcule ca și cînd am fi cumva izolați de restul economiilor din Europa sau din întreaga lume: economia duduie, bazele creșterii economice sunt, dacă selectăm atent cifrele, corecte, mai lipsește un premier care să ne spună că este momentul să cumpărăm proprietăți acolo unde acestea s-au ieftinit.

O să ocolesc idea că singur consumul este baza strictă de creștere a economiei, chiar dacă plusurile lunare din perioada ianuarie – iunie, de 16 – 18% induc asta.

Dar avem o productivitate a muncii situată pe o tendință de scădere în ultimii trei ani și cu minusuri importante în prima jumătate a anului 2016, iar o astfel de evoluție nu poate decât să alimenteze temerile scepticilor. Și nu, nu este vorba aici de lenea sau de râvna românilor în a lucra, ci mai degrabă de rezultatul și valoarea muncii lor.

Citiți continuarea pe www.mediafax.ro